Skip to main content

Fenomenul „fake news”, dezbătut la București: „S-a dezvoltat pentru că a folosit cuiva care a investit”

 
Fenomenul „fake news”, dezbătut la București: „S-a dezvoltat pentru că a folosit cuiva care a investit”

PARTENERIAT. Cum putem scăpa de Fake News? Cum putem contracara fenomenul? 

Fenomenul s-a dezvoltat pentru că a folosit cuiva care a investit. Informația, evident, poate fi furnizată și diseminată, în online, în special, de oricine.

Acest lucru nu prea se poate schimba, însă putem ști cum ne alegem sursele de informare”, arată un ghid de validare și verificare a informațiilor redactat de Ella Nica - Asociația Română de Relații Publice (ARRP).

Publicitate

A luat amploare odată cu evoluția tehnologică și social media, iar impactul asupra societății este luat în discuție de specialiștii în domeniu. 

„Fake news un fenomen complex și foarte greu de definit. Fake news înseamnă informații noi sau vechi, alături de opinii inflamate răspândite masiv în zona online”, subliniază Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA. 

Ce înseamnă „fake news”? De ce fenomenul „fake news” are puterea de a influența atât de mult percepția publică și comportamentul public? Cât de importante sunt platformele de „fact check-ing”?

La câteva dintre aceste întrebări au încearcat să răspundă specialiști din domeniu, invitați la conferința „Fake News - O anatomie a mistificării sociale” organizată de Asociația Română de Relații Publice (ARRP). 

Fake-news a existat întotdeauna, sub diverse forme. Avem acces la telefonul mobil de dimineața până seara. Suntem bombardați cu informație, iar lucrul foarte important este cum diferențiem sursele de încredere față de celelalte”, notează unul dintre invitați Cesare Valli, managing director SEC

În deschiderea evenimentului au vorbit doi specialiști în relații publice din Europa: Cesare Valli, managing director SEC Sp.A Italy și Paul Holmes, fondatorul și președintele „The Holmes Report" (prin skype). De asemenea, au tras câteva concluzii asupra fenomenului Angela Cristea, șeful reprezentantei Comisiei Europene în România și Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA. 

Scopul minciunii este să creeze confuzie. Dacă acest lucru se întâmplă avem un atac fundamental la adresa democrației”, notează și Angela Cristea, șeful reprezentantei Comisiei Europene în România în cadrul aceluiași eveniment. 

Paginademedia.ro - partener media al evenimentului - prezintă câteva dintre concluziile sesiunii de deschidere a conferinței - „Fake News - O anatomie a mistificării sociale”. 

Cesare Valli, managing director SEC:

Cesare Valli este unul dintre veteranii relațiilor publice din Europa. De câțiva ani, lucrează la una dintre cele mai mari firme de PR, advocacy și comunicare strategică din lume. 

Fake-news a existat întotdeauna, sub diverse forme.

Avem acces la telefonul mobil de dimineața până seara. Suntem bombardați cu informație, iar lucrul foarte important este cum diferențiem sursele de încredere față de celelalte.

Știrile negative vând mult mai bine decât cele pozitive.

Viteza caracterizează viața noastră, iar ca jurnalist uneori nu ai timp să verifici informația (ne referim și la cei de pe platformele de fact-cheking).

În trecut, jurnaliștii aveau și o zi la dispoziție să verifice informațiile, acum reacția ar trebui să fie la secundă.

Rețelele sociale ar trebui să încerce o reglementare în acest sens. Algoritmul ar trebui să fie folosit pentru a încerca diferențierea unor potențiale informații bune, de unele cu potențial fake news.”

Valli a fost președintele „Hill & Knowlton Strategies” din zona mediteraneeană și de est a Europei și a condus prima campanie de privatizare din Italia.

Are experiență în gestionarea proiectelor integrate de comunicare, precum și în campaniile de comunicare corporativă și de produs.

Angela Cristea, șeful reprezentantei Comisiei Europene în România:

Are peste 20 de ani de experiență în managementul comunicării instituționale și a lucrat în România, Turcia și Egipt. 

„Campaniile de dezinformare de pe perioada campaniei electorale nu au avut succes. Dezinformarea înseamnă de cele mai multe ori minciuni.

Adevărul e ca o ceapă, cu mai multe straturi. Trebuie pătruns în profunzine, în schimb minciuna e ca o gogonea. Scopul minciunii este să creeze confuzie. Dacă acest lucru se întâmplă avem un atac fundamental la adresa democrației.

Tehnologia a dat o amploare dezinformării. Lucrăm cu „fact-checkeri”, doar că trebuie să mai dezvoltăm și alte câteva unelte ca să îi ajutăm.”

În 2010, Angela Cristea a devenit unul dintre purtătorii de cuvânt ai Comisiei Europene, responsabil pentru extinderea UE și politica de vecinătate.

Din 2011, a lucrat pentru Direcția Generală de Agricultură și Dezvoltare Rurală, unde a fost șeful Departamentului de Comunicare și a pregătit campania de informare privind reforma politicii agricole comune la nivelul UE.

Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA:

Este profesor universitar și decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative. 

Fake news un fenomen complex și foarte greu de definit. Fake news înseamnă informații noi sau vechi, alături de opinii inflamate răspândite masiv în zona online.

Google, Facebook și Twitter au aderat la un ghid de bune practici în acest sens.

Una dintre principalele modalități de combatere a dezinformării este să luăm urma banilor, adică cine plătește pentru un anumit conținut de pe o anume platformă.”

Alina Bârgăoanu este și membru al Grupului de experți la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea online - Comisia Europeană, președinte al CA al Institutului European din România și autor al cărții ”#FAKENEWS. Noua cursă a înarmării”.

Paul Holmes, fondatorul și președintele „The Holmes Report":

Nu există relații publice fără democrație, dar nici democrație fără relații publice. Relațiile publice sunt despre a ajuta oamenii să facă alegeri.

Nu o să pretind că fake news este un fenomen nou, însă fake news-ul de astăzi circulă cu o viteză mare în online.Trebuie să ne asigurăm că relațiile publice transmit informații verificate cu acuratețe.

De asemenea, trebuie să existe un plan de criză pentru atacurile „fake news” îndreptate contra anumitor companii. Trebuie utilizate bunele practici în social media. Platformele de fact checking au nevoie de susținerea noastră.”

„The Holmes Report" este un instrument ce vine în sprijinul specialiștilor în PR, oferind analize şi insight-uri ale industriei de relaţii publice. Holmes este și fondatorul „Sabre Awards”, una dintre cele mai importante competiţii de PR din lume.

Autor: Raul Bambu raul.bambupaginademedia.ro

Comentarii

Trimite un comentariu