Skip to main content

Raportul FreeEx Presa în 2018 - 2019: Principalele evenimente cu impact asupra libertăţii de exprimare

 
Raportul FreeEx Presa în 2018 - 2019: Principalele evenimente cu impact asupra libertăţii de exprimare

„Anul 2018 poate fi definit ca un an de pregătire şi de tatonare pentru perioada electorală 2019 - 2020. Campaniile mediatice duse împotriva unor persoane din sistemul judiciar sau a unor politicieni vor fi cu siguranţă „utile” şi vor legitima strategiile editorial-electorale ale „partidelor media” care nu au depus niciun efort să mimeze măcar o minimă distanţă între politică şi jurnalism.”, este una dintre concluziile Raportului FreeEx - Libertatea Presei în România. (raportul integral, AICI)

Publicitate

Vocile minoritare sau critice la adresa coaliţiei de guvernare au fost permanent demonizate de presa pro guvernamentală şi încadrate ca fiind „propaganda sistemului”, mai arată raport.

Opozanţii actualei puteri, fie ei partide sau ONG-uri, au fost înfieraţi sistematic de presa fidelă actualei puteri, care a încropit pseudo-investigaţii despre consum de droguri, tranzacţii fantomatice cu bitcoin şi despre relaţii nesănătoase cu puterile colonialiste.

Din nou, politicienii puterii şi presa arondată au făcut front comun şi au încercat să dezvolte o imagine apocaliptică a unui stat pus sub asediu de forţe răuvoitoare. Pe de altă parte, unele instituţii de presă, critice puterii, nu au acţionat întotdeauna cu profesionalism, unele dintre ele transformându-se în portavoce exclusivă pentru partidele din opoziţie.

În contextul protestului din 10 august 2018, au fost consemnate cele mai multe şi mai grave agresiuni împotriva jurnaliştilor, agresiuni venite tocmai din partea forţelor de ordine, care ar fi trebuit să asigure protecţia tuturor cetăţenilor aflaţi în mijlocul acelor evenimente încă neclare pentru opinia publică şi pentru anchetatori.

Conform Indexului Libertăţii Presei realizat de Reporteri fără Frontiere, situaţia presei de la noi rămâne tot în zona problematică, în anul 2019 pierzând deja trei poziţii în clasamentul global (în 2018 ocupam locul 44, iar în 2019 am coborât până pe locul 47).

Principalele evenimente din 2018-2019 cu impact asupra libertăţii de exprimare:

  • 2018 a fost un an de testare a strategiilor editorial-electorale, în care instituţiile de presă politizate şi-au fidelizat publicul cu aceleaşi subiecte şi obsesii dezvoltate în ultimii doi ani, parcă în anticiparea alegerilor din 2019 şi 2020.
  • Televiziunea şi radioul public - presiuni editoriale şi derapaje politice alarmante. Actuala Preşedintă-Director General a TVR, Doina Gradea, a dovedit că nu este potrivită pentru funcţia pe care o deţine şi trebuie demisă de Parlament.
  • Dezbaterile din Comisia parlamentară de control al SRI au relevat existenţa unor relaţii controversate între conducerea SRI din mandatul lui George Maior şi patroni din presă.
  • Infiltrarea presei de către serviciile de informaţii, recunoscută în mod oficial de SRI, într-un comunicat de presă din septembrie 2017, continuă să aibă efecte toxice în mass-media.
  • 2018 a fost un an în care dosarele penale ale patronilor de presă în general au stagnat sau au evoluat favorabil acestora.
  • Jurnaliştii au fost agresaţi, ameninţaţi şi insultaţi de politicieni, reprezentanţi ai autorităţilor statului, oameni ai legii. O jurnalistă a fost ameninţată cu moartea de un poliţist, iar maşina unui alt jurnalist a fost incendiată.
  • Jurnalişti şi cetăţeni paşnici au fost victimele agresiunii nejustificate a forţelor de ordine în 10 august 2018 la „Protestul Diasporei”, violenţe care au fost relatate chiar şi de presa străină.
  • A continuat practica Jandarmeriei Române de a amenda cetăţeni pentru status-urile de pe reţelele de socializare şi de a identifica aşa-zişi organizatori ai unor proteste nenotificate, în funcţie de share-urile de pe profilurile acestor cetăţeni.
  • Un jurnalist german care documenta protestul din 20 iunie 2018 a fost ridicat de Jandarmerie şi reţinut la o secţie de poliţie, unde a fost amendat. Procesul verbal a fost anulat, în primă instanţă.
  • Jandarmeria şi Poliţia au aplicat mai multe amenzi pentru afişarea unor mesaje defăimătoare la adresa Partidului Social Democrat (plăcuţe de înmatriculare înregistrate în Suedia, proiecţii video pe clădiri în Bucureşti).
  • Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a dat dovadă de aroganţă şi ostilitate în relaţia cu presa, lăsând fără acreditare jurnalişti incomozi sau ţinând la porţile instituţiei jurnalişti.
  • Au existat instituţii publice centrale (Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii) care au dorit centralizarea comunicării publice, limitând astfel dreptul la informare al cetăţenilor, prin proceduri greoaie şi birocratice de avizare a eventualelor comunicări publice ale instituţiilor din subordine.
  • Prevederile Legii nr. 544/2001 rămân opţionale pentru parte dintre instituţiile publice din România şi dintre entităţile asimilate acestora. Curtea Constituţională a României, Ministerul Apărării Naţionale sau Partidul Social Democrat sunt instituţii care au refuzat furnizarea unor informaţii de interes public şi care au pierdut în instanţă.
  • Primăria Municipiului Bucureşti a restrâns încă şi mai mult comunicarea cu jurnaliştii, aceştia având ca singur instrument de comunicare cu PMB conferinţele de presă organizate de instituţie.
  • Regulamentul privind protecţia datelor cu caracter personal (GDPR) este folosit de autorităţi şi instituţii publice pentru a bloca accesul jurnaliştilor şi al cetăţenilor la informaţii de interes public.
  • Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal se adaugă listei de cenzori politici ai mass-media, implementând Regulamentul privind protecţia datelor cu caracter personal (GDPR) fără a respecta exercitarea dreptului la libertatea de exprimare.
  • În 2018, hotărârile luate de colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării au generat suspiciunea că aceasta a devenit o anexă a coaliţiei de guvernare.
  • România a pierdut un nou proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare al unui jurnalist, care a fost arestat în 2006, urmărit penal şi amendat pentru deţinerea şi comunicarea de informaţii clasificate.
  • Directiva privind drepturile de autor pe piaţa unică digitală (cunoscută şi ca Directiva Copyright), adoptată de Parlamentul European în martie 2019, conţine prevederi cu impact negativ asupra libertăţii de exprimare şi accesului la informaţii.
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • deci, psd e rău, ăia doi ,soț și soție de la realitatea și tvr, nu au fost prinși cu jointuri, deși le aveau în rucsac, ong urile și kodruța e bune, votaț usr, jos guvernul !
    nici nu știți cu cât dispreț privesc astfel de rapoarte....

Trimite un comentariu

sus