Skip to main content

A informa sau a agita? - "Decalogul" jurnalistului care scrie despre Coronavirus. "Nu sacrifici fapte pentru clickuri niciodată, dar mai ales în plină criză!"

 
Foto | Hepta
Foto | Hepta

"DECALOGUL" JURNALISTULUI. Al celui care scrie despre epidemia de coronavirus. La ce trebuie să fie atent un ziarist? Ce să facă, dar mai ales ce să nu facă? Cum să nu inducă panica?

Publicitate

10 sfaturi de la jurnaliştii "de afară". 10 puncte de luat în seamă.

Cele mai multe sunt "de bun simţ": "Nu daţi titluri înşelătoare" sau "Atenţie la experţii cu care vorbiţi". Sau "Mare atenţie la cifre!" Sunt însă şi altele.

Cât se respectă această regulă? - "Nu sacrifici fapte pentru clickuri niciodată, dar mai ales în plină criză!"

Toate vin de la International Journalists Network, platformă internaţională a jurnaliştilor, în contextul răspândirii epidemiei de Coronavirus pe tot globul.

Instituţia a făcut o listă, un fel de „decalog al jurnalistului”, cu sfaturi şi recomandări pentru presa care tratează subietul Covid-19.

Autorii listei subliniază din start: „Jurnaliştii trebuie să pună în balanţă a informa publicul şi a-l agita”

Redăm lista cu sfaturile pentru jurnalişti în criza Coronavirusului

1. Întelege situaţia de pe teren şi abia apoi transpune-o în munca ta

Răspândirea numeroasă a informaţiilor pe internet poate induce în eroare audienţa.

Este dat şi un exemplu: Imaginea în care un om mort este întins pe strada în Wuhan, înconjurat de un echipaj medical. Imaginea poate să surprindă cauzele coronavirusului în Wuhan, dar nu există o dovadă care să confirme că omul a murit din cauza virusului.

Reporterii trebuie să se asigure că imaginile pe care le înregistrează sunt exacte şi arată ceea ce se petrece. Fotografiile senzaţionale ca omul din strada, dau o imagine inexactă şi răspândesc frica.

Un exemplu din România: "Coronavirusul se extinde la Vatican", suna un titlu de la TV, ilustrat cu Papa Fracisc strănutând, cu mâna la gură.

2. Concentraţi-vă pe relatare, mai puţin pe analiză

Opinia şi analiza au rolul lor, dar este prea devreme să înţelegem cu adevărat la scară largă ramificaţiile.

International Journalists Network notează: Nu urmaţi modelul ziarului The Wall Street Journal şi nu publicaţi un articol care etichetează China ca „adevăratul bolnav al Asiei”.

Materialul a fost criticat şi considerat rasist.

China a expulzat trei reporteri din Wall Street Journal ca răspuns la acest articol - un pas îngrijorător în ceea ce priveşte libertatea presei, în pofida problematicii articolului, mai spune sursa citată.

3. Fiţi atenţi la titluri

Nu înşelaţi cititorii cu titlurile dumneavoastră. Cu un volum mare de informaţii şi în ritmul rapid al reţelelor de socializare, mulţi oameni îşi primesc ştirile doar din titluri.

Deşi vrei să fie atrăgător, nu sacrifici fapte pentru clickuri niciodată, dar mai ales în plină criză, notează categoric aceeaşi sursă.

4. Nu uitaţi: Nu toate cifrele sunt exacte!

Nu neglijaţi datele pe care le aveţi disponibile, dar asiguraţi-vă că publicul înţelege limitele şi incertitudinea din spatele numerelor.

Infecţia are o perioadă de incubaţie estimată la 14 zile, ceea ce înseamnă că este posibil ca cineva să contracteze virusul şi să nu prezinte simptome timp de două săptămâni. Acest lucru duce la un decalaj al numerelor.

5. Vorbeşte cu câţi mai mulţi oameni diferiţi

Virusul afectează oamenii din toate ţările, oraşele şi straturile sociale. Experienţa celor afectaţi în China nu va fi aceeaşi cu cea din Singapore, care nu va fi aceeaşi ca a celor din Italia. Chiar şi în interiorul unei ţări sau oraş, există o mare diferenţă.

Reporterii au responsabilitatea de a face tot posibilul pentru a surprinde diferitele realităţi pe care le trăiesc oamenii.

Michael Standaert, de la Bloomberg, subliniază că este important ca jurnalişii să vorbească cu cât mai multe persoane, în special în ţările în care cenzura este mai accentuată.

6. Evită expresiile rasiste

Epidemiile globale au o istorie a răspândirii rasismului şi xenofobiei, iar Covid-19 nu este diferit. Un bărbat din Singapore de origine chineză a fost agresat la Londra, atacatorii lui spunându-i că nu vor „coronavirusul său”.

Massmedia trebuie să fie atentă să nu încurajeze stereotipurile sau să promoveze din neatenţie interpretările rasiste.

Şi în România a existat un caz în care un cetăţean de origine chinează a fost bruscat la metrou de un grup de suporteri.

7. Fiţi la atenţi la modul în care intervievaţi experţi

Dacă nu găseşti sursele potrivite, munca ta va avea de suferit. Aveţi grijă să căutaţi experţii de care aveţi nevoie şi opiniile lor.

8. Scrieţi şi despre lucrurile mai puţin interesante, cum ar fi spălatul mâinilor

S-ar putea să fie nevoie să scrieţi o poveste cu pagină completă pe spălarea mâinilor, de exemplu - şi este în regulă.

Concentrează-ţi eforturile pe răspunsul la întrebările publicului tău.

Utilizaţi Google Trends pentru a înţelege mai bine ce tip de informaţii caută oamenii şi apoi produceţi conţinut de calitate la care pot apela pentru a găsi răspunsuri.

9. Setează-ţi limite

Editorii vor vrea să te apropii mai des de poveşti. Este important să spui uneori „Nu” de dragul tău şi de dragul muncii tale. Petrecând 24 de ore departe de computer vă ajută să vă adunaţi şi să vă întoarceţi odihnit mental şi să puteţi urmări noi unghiuri de poveste, a recomandat jurnalistul Bloomberg Michael Standaert.

„Un foc bun are nevoie de spaţiu între buşteni”, a spus el.

10. Când lucrurile se termină, rămâneţi cu povestea

În cele din urmă, lucrurile se vor termina, dar asta nu înseamnă că munca ta s-a terminat.

Evaluaţi modul în care politicienii şi oficialii din domeniul sănătăţii au gestionat criza şi identificaţi lecţiile învăţate.

Autor: Raul Bambu raul.bambupaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • chiar in articolul citat e o dezinformare: "incubație estimată la 14 zile"
    perioada medie e de 5 zile, ca la SARS. s-au ales 14 zile carantina pentru a acoperi 99% din cazuri desi puteau sa puna 30 zile daca vroiau 100%.
    sursa: DOI 10.7326/M20-0504

Trimite un comentariu

sus