COMUNICAT. Când este bine să consultăm medicul cardiolog?

COMUNICAT. Când este bine să consultăm medicul cardiolog? Medicul cardiolog se ocupa cu prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul bolilor sistemului cardiovascular. Preinfarctul, atacul de cord, aritmia, inflamaţiile inimii, boala coronariană şi insuficienţa cardiacă sunt doar câteva dintre afecţiunile vizate.

Deşi multe persoane cred că vizita la cardiolog are loc doar în cazuri grave, există diverse situaţii care impun un control de specialitate. Descoperă în continuare care sunt acestea.

Nota Paginademedia.ro: În secţiunea COMUNICATE sunt prezentate comunicatele companiilor care se înscriu, pe baza unui abonament plătit.

Dureri în piept

Durerile sau disconfortul în piept sunt simptome care nu trebuie trecute cu vederea. Cu toţii ne cunoaştem corpul şi recunoaştem semnele ieşite din comun. Simptomul poate fi uşor diferit în funcţie de persoană.

În timp ce unii pacienţi prezintă o durere ascuţită (ca de înjunghiere), alţii descriu senzaţia ca pe o presiune, strivire sau strângere. Durerile frecvente necesită un control de specialitate pentru a identifica motivele din spatele acestui simptom.

O vizită la cardiologie la Clinica Eminescu 100 îţi oferă numeroase proceduri pentru depistarea, diagnosticarea şi tratarea problemelor cardiovasculare.

Dacă durerea este intensă şi a apărut brusc, iradiază în spate, braţe, umeri, la baza gâtului sau în mandibulă, este însoţită de transpiraţii reci, stare de ameţeală, slăbiciune generală şi anxietate, se recomandă un control imediat.

Atenţie, evită să te duci singur la spital; în schimb, sună de urgenţă la 112.

Stări de leşin

Starea de leşin este caracterizată prin pierderea temporară a cunoştinţei. În cele mai multe cazuri începe cu o senzaţie puternică de ameţeală. La scurt timp după, auzul devine înfundat, iar vederea înceţoşată.

Se poate întâmpla să îţi dai seama că ceva e în neregulă şi să te aşezi sau întinzi imediat, însă unele persoane se trezesc după leşin, căzute pe podea.

Leşinul este de obicei o manifestare a unei boli, însă poate apărea şi în situaţii care nu sunt considerate grave. De exemplu, dacă a trecut mult timp de la ultima masă şi ţi-a scăzut glicemia sau în cazul unei emoţii puternice.

Cu toate acestea, apare şi ca simptom al anumitor afecţiuni. Dacă starea de leşin este acompaniată de confuzie, tulburări de vorbire, amorţeală a braţelor, picioarelor sau feţei, dificultăţi respiratorii, febră, dureri de cap, dureri în piept sau dificultăţi de vedere, poate fi vorba de un accident vascular cerebral (AVC) şi trebuie să suni de urgenţă la 112.

Dificultăţi de respiraţie

Numită dispnee, dificultatea de respiraţie poate avea multiple cauze. Obezitatea, exerciţiile fizice foarte intense sau temperaturile extreme pot produce această manifestare.

În acelaşi timp, anxietatea, infarctul miocardic, insuficienţa ventriculară, edemul pulmonar cardiogen şi paralizia diafragmatică sunt afecţiuni cardiace care pot avea ca simptom dificultatea de respiraţie.

Consultul medical se recomandă când dispneea se agravează la efort sau când stai întins, picioarele şi gleznele s-au umflat, ai febră şi frisoane sau tuşeşti de mai bine de 3 săptămâni.

Dacă apar şi palpitaţii, dureri în piept, transpiraţii, greaţă şi ameţeală, e necesar să suni la 112, fiind vorba de o urgenţă medicală.

Anxietate puternică

O stare de anxietate puternică, apărută brusc, poate cauza palpitaţii ale inimii. Acestea sunt caracterizate de bătăi crescute, senzaţia fiind de „inimă care sare din piept”.

Dacă treci printr-o situaţie care provoacă această anxietate, palpitaţiile dispar odată ce situaţia respectivă s-a terminat.

Anxietatea şi palpitaţiile pot apărea şi ca simptom al unor boli cardiace. Fibrilaţia atrială, miocardita, hipertiroidismul sau boala valvelor inimii sunt câteva dintre acestea.

La fel ca în exemplele de mai sus, există situaţii când se impune un control de urgenţă. Când anxietatea puternică este acompaniată de ameţeală, stări de leşin, oboseală bruscă, dificultăţi de respiraţie sau dureri în piept, nu sta pe gânduri şi solicită îngrijire medicală imediată.

Valori mari ale colesterolului şi trigliceridelor

Colesterolul este esenţial pentru organismul uman, însă excesul poate cauza diferite probleme de sănătate. Un stil de viaţă sedentar, cu o dietă bogată în grăsimi saturate şi alcool, circumferinţa crescută a taliei (peste 89 cm la femei, peste 102 cm la bărbaţi) şi factorul genetic pot influenţa valorile acestuia.

Cât despre trigliceride, ele stochează excesul de grăsimi din corp şi se găsesc împreună cu colesterolul.

Valorile normale ale femeilor adulte sunt următoarele:

● colesterol HDL (cel „bun”): mai mare de 50 mg/dl
● colesterol LDL (cel „rău”): mai mic de 100 mg/dl
● colesterol total: între 125 mg/dl şi 200 mg/dl
În cazul bărbaţilor adulţi, valorile normale sunt:
● colesterol HDL (cel „bun”): mai mare de 40 mg/dl
● colesterol LDL (cel „rău”): mai mic de 100 mg/dl
● colesterol total: între 125 mg/dl şi 200 mg/dl

Riscul cardiovascular apare când colesterolul „rău”, cel total şi trigliceridele au un nivel ridicat. Consultaţiile medicale regulate sunt necesare pentru evitarea bolii coronariene, bolii arteriale periferice, a infarctului miocardic şi a accidentului vascular cerebral.

Durerile în piept, stările de leşin, dificultăţile de respiraţie, anxietatea puternică şi valorile mari ale colesterolului sunt semne că este bine să consulţi un medic cardiolog. Nu amâna programarea, întotdeauna e mai bine să previi decât să tratezi.

Ce este secţiunea COMUNICATE:

În secţiunea COMUNICATE sunt prezentate comunicatele companiilor care se înscriu, pe baza unui abonament lunar. Este deschisă atât companiilor, cât şi free-lancerilor care doresc să îşi promoveze serviciile pe care le oferă.

Detalii, la [email protected]