10 măsuri pentru combaterea dezinformării. Care sunt cele mai eficiente măsuri, potrivit unui expert

Dezinformarea poate fi abordată şi combătută prin măsuri pozitive şi/sau negative (contramăsuri), afirma doctorul în Intelligence şi istoria Europei de Est, Christopher Nehring, jurnalist Deutche Welle (DW), SPIEGEL, NZZ şi Welt, într-o lectură ţinută la Universitatea din Bucureşti.

Cu toate acestea, nu toate măsurile oferă rezultate similare pentru atingerea scopului dorit, potrivit acestuia.

Lista abordărilor pentru combaterea dezinformării, conform jurnalistului DW, Christopher Nehring

Soluţiile „negative” (contramăsuri):

• prin politici de securitate (precum dezvăluirea actorilor statali secreţi; exemplu frecvent folosit: Rusia);
• prin dezminţirea dezinformărilor şi informaţiilor eronate distribuite intenţionat (fact checking);
• prin cenzură (interziceri prin lege, ştergeri, regularizarea marilor platforme tech precum Facebook, etc);
• prin măsuri tehnice (flagging, ştergeri automate);
• prin secţionarea părţii economice a dezinformării.

Soluţiile „pozitive”:

• prin suprapunerea dezinformărilor cu informaţii „reale”;
• prin educaţie generală;
• prin educaţie media;
• prin măsurri de sporire a încrederii publicului (trust building);
• prin „jurnalism de calitate” (libertatea mediei, etică media, autocontrol, standarde, educaţie).

Ce funcţionează „cel mai bine”?

În aceeaşi lectură prezentată la UB, în cadrul căreia s-a lansat versiunea în limba română a volumului „ABC-ul Jurnalismului”, Nehring afirmă că răspunsurile proactive şi pozitive funcţionează cel mai bine:

• prin educaţia media;
• prin „inocularea” (vaccinarea) informaţiei (ex: jocul Innoculation);
• prin tranziţia de la o dezminţire propriu-zisă (debunking) a dezinformărilor, la preîntâmpinarea lor într-un totul (pre-bunking).

Jurnalistul Christopher Nehring, doctor în Intelligence şi istoria Europei de Est, a avut o prelegere joi, 27 octombrie, la Universitatea din Bucureşti, cu tema „Dezinformare: de la Războiul Rece la Războiul din Ucraina”. În prezent, acesta este bursier al fundaţiei Konrad-Adenauer-Stiftung şi profesor invitat la Universitatea din Sofia, departamentul Media. În România, acesta a mai publicat analize pentru Ziare.com.