Reguli clare pentru AI în Europa. Cine nu le respectă riscă amenzi uriaşe, care pot ajunge până la 35 de milioane de euro.
Ce au voie şi, mai ales, ce NU au voie să facă ChatGPT, Claude, Grok sau Gemini, ca să numim câteva dintre instrumentele de AI?
De exemplu, generarea de imagini de pornografie infantilă este interzisă. Totodată, chat boţii generaţi de Inteligenţa Artificială trebuie să se prezinte ca A.I., ca să fie clar utilizatorului că stă de vorbă cu un robot, notează hotnews.ro.
Ce nu mai are voie să facă AI-ul
- să exploateze vulnerabilitatea minori, vârstnici sau persoane cu dizabilităţi
- nu sunt permise cele care folosesc clasificarea biometrică pentru a deduce rasa, religia sau orientarea sexuală; şi sistemele care utilizează „scorul social” pentru a evalua comportamentul.
Tot pe lista neagră sunt şi sistemele care încearcă să ghicească emoţiile angajaţilor sau elevilor, aplicaţiile care strâng fotografii de pe internet pentru baze de date faciale.
Deepfake-urile intră şi ele în vizor
Din decembrie vor deveni interzise şi sistemele care creează materiale sexuale neconsensuale, sau orice instrument capabil să genereze materiale de pornografie infantilă.
Vorbeşti cu un chatbot? Ei vor fi obligaţi să se prezinte
Una dintre cele mai vizibile schimbări este obligaţia ca utilizatorii să fie informaţi atunci când discută cu un sistem AI.
Dacă vorbeşti cu un chatbot, acesta trebuie să îţi spună că nu este om.
În schimb, eticheta obligatorie pentru imaginile, videoclipurile şi înregistrările audio generate de inteligenţa artificială mai are de aşteptat. Logo-ul care va marca acest tip de conţinut va deveni obligatoriu din decembrie.
Nu toate regulile vin dintr-o singură lovitură
Deşi AI Act intră într-o etapă-cheie, Bruxelles-ul a pus pe „pauză” unele prevederi. Cele mai stricte obligaţii privind sistemele AI „de înalt risc”- cele folosite pentru selectarea CV-urilor, evaluarea elevilor, acordarea creditelor sau stabilirea preţurilor la asigurări - au fost amânate până în decembrie 2027.
Iar regulile pentru inteligenţa artificială integrată în produse precum dispozitive medicale, sisteme de asistenţă pentru şoferi sau jucării inteligente vor deveni obligatorii abia în august 2028.
Ce spun specialiştii?
Giovanni Alessandrello, directorul BIP Iberia, firmă de consultanţă specializată în adaptarea la pieţele digitale, avertizează că firmele nu ar trebui să trateze amânările ca pe o invitaţie la pasivitate. În opinia sa, orice sistem AI trebuie să poată fi explicat, controlat şi auditat.
„Întrebarea nu este dacă ar trebui să reglementăm AI; provocarea este cum să o gestionăm fără a înăbuşi inovaţia, deoarece fără control poate genera riscuri sistemice, dar o reglementare excesiv de rigidă poate împiedica Europa să concureze. Provocarea este să găsim echilibrul”, a declarat el.
Avocatul Guillermo Hidalgo, specializat în tehnologie şi drepturi digitale la firma Maio Legal, crede că AI Act poate deveni o adevărată „etichetă de calitate” pentru inteligenţa artificială europeană, chiar dacă ritmul în care evoluează tehnologia este mai rapid decât cel al legislaţiei.
Regulamentul a fost adoptat în 2024, dar este implementat treptat până în 2028, astfel încât sistemele de inteligenţă artificială să fie transparente, sigure şi să respecte drepturile oamenilor, mai notează sursa citată.
Sursa foto: Dreamstime.com
Autor: Claudia Baidoc claudia.baidocpaginademedia.ro
