Skip to main content

Studiu McCann. Românii şi războiul din Ucraina. Mai bine de jumătate au renunţat să urmărească ştirile, pentru că îi supără. 78% dintre români nu ştiu în ce informaţii pot avea încredere.

 
Sursa foto: Pexels
Sursa foto: Pexels

De ce se tem românii atunci când se gândesc la războiul din Ucraina? Cum s-au raportat ei la ce se întâmplă la vecinii noştri? Care sunt aşteptările de la branduri?

Publicitate

Sunt câteva dintre întrebările la care încearcă să răspundă studiul „Crisis Tracker: Ukraine” desfărat recent de McCann Worldgroup, în mai multe ţări, inclusiv România. 

Românii sunt de acord că acesta este primul război pe care îl urmăresc în timp real în social media.

În acelaşi timp, 52% dintre români au renunţat să urmărească ştirile deoarece îî supără (comparativ cu 44% media globală şi mai mult decât orice altă ţară europeană din studiu), iar 78% dintre români nu ştiu în ce informaţii pot avea încredere.

Este un studiu menit să sondeze sentimentul consumatorilor faţă de actualul context geo-politic, starea lor de spirit, precum şi aşteptările pe care aceştia le au de la companii în aceste momente.

„Cea mai puternică armă într-o lume incertă este cunoaşterea. Acest studiu despre climatul lumii ne arată cum oamenii parcurg diferite etape şi stări pe măsură ce se desfăşoară o criză (de la negare la acceptare) şi a fost realizat împreună cu reţeaua globală Mccann pentru a ne ajuta la informarea clienţilor si colegilor noştri,” a declarant Ştefan Chiriţescu, Chief Strategy Officer Mccann Worldgroup Romania.

Paginademedia.ro prezintă în continuare principalele concluzii:

Conflictul a alimentat pesimismul românilor

  • La nivel global există un sentiment generalizat de pesimism cu privire la viitorul lumii (72% pesimism VS optimism).
     
  • Românii sunt mai degrabă pesimişti, 56% declarând că lucrurile vor merge din ce în ce mai rău, opinie pe care o împărtăşim cu alte ţări europene (Germania, Marea Britanie, Polonia), ţări care de altfel au devenit majoritar pesimiste faţă de majoritar optimiste acum un an.
     
  • 73% dintre români se declară mai temători decât înainte, jumătate dintre români au început să aibă mai multe frământări atunci când pun capul pe pernă, iar alături de Polonia, România este in top în ceea ce priveşte sentimentul oamenilor că nu îşi mai pot face planuri de viitor din cauza nesiguranţei din jurul lor.
     
  • Cele mai prezente sentimente pe care le simt românii în aceste momente sunt: incertitudinea – 38%, dezamăgire – 21%, dar şi confuzia – 19%.
     
  • Românii declară că se simt confuzi în procent mai mare decât orice altă ţară din studiu (vs 9% media globală).
     
  • 85% dintre români consideră că guvernanţii i-au dezamăgit, faţă de 56% media globală, cel mai mare procent dintre toate ţările din studiu.
     
  • În aceste vremuri tulburi, jumătate dintre români au re-evaluat cine sunt persoanele care conteaza cu adevărat pentru ei şi 45% cum se raportează la viitor. De altfel, în urma conflictului 67% dintre români au zis ”te iubesc” mai des.

De ce se tem Românii atunci când se gândesc la războiul din Ucraina?

  • Dincolo de un pesimism generalizat, atunci când se raportează specific la războiul din Ucraina, 88% dintre români se declară uimiţi că astfel de conflicte nu sunt de domeniul trecutului, mai mult decât orice altă ţară din studiu.
     
  • Principalele consecinţe negative care îi îngrijoreaza pe români sunt numărul mare de victime umane – 83% (faţă de 77% media globală), grija că economia va avea de suferit – 71% (faţă de 52% media globală) şi îngrijorarea că vom rămâne fără resurse necesare - 42%, faţă de 33% media globală.
     
  • Există un sentiment generalizat în România că avem de-a face cu un moment important în istoria lumii. Astfel 88% cred că lumea se va schimba definitiv în urma acestui conflict, 89% consideră că societatea nu a învăţat nimic din trecut şi 88% dintre români se tem că lumea a ajuns la un punct de cotitură în istorie.

Românii simt pe pielea lor efectele războiului informaţional

Cu siguranţă acesta nu este primul război care a avut loc de la apariţia reţelelor sociale. Cu toate acestea, datele de căutare din Google arată că invazia rusă are o vizibilitate la nivel global cum nu s-a mai văzut până acum.

Andrei FlorianSenior Strategic Planner Mccann Worldgroup Romania:

„De la tiktok-urile refugiaţilor ucrainieni din ”Generaţia Z” despre „cum să faci cafea fără electricitate într-un adăpost anti-bombă” sau ”cum este viaţa într-un adăpost pentru refugiaţi din România”, până la videoclipurile cu civili care se plimbă printre dărâmăturile propriilor case, omniprezenţa conţinutului în social media a creat un sentiment de proximitate faţă de un conflict care pare să depăşească graniţele fizice convenţionale.”

  • În ceea ce priveşte expunerea media a conflictului, 85% dintre români sunt de accord că este primul râzboi pe care îl urmăresc în timp real în social media. Pe măsură ce războiul informaţional continuă, social media au devenit un camp de luptă în care se implică utilizatori din toată lumea.
     
  • De altfel, 52% dintre români au renunţat să urmărească ştirile deoarece îî supără (comparativ cu 44% media globală şi mai mult decât orice altă ţară europeană din studiu), iar 78% dintre români nu ştiu în ce informaţii pot avea încredere.
     
  • Cu toate aceste, informaţiile din jurul conflictului au şi un rol pozitiv, 91% dintre români se declară inspiraţi pozitiv văzând cum oameni din întreaga lume îi ajută pe cei din Ucraina, iar 87% se declară inspiraţi pozitiv atunci când văd branduri şi companii din întreaga lume sărind în ajutorul Ucrainei.
     
  • Există totuşi o dualitate şi o nuanţare a situaţie în percepţia românilor asupra contextului din jurul războiul din Ucraina. 83% dintre români consideră că deşi media încearcă să zugrăvească conflictul ca fiind unul dintre ”eroi” şi personaje negative, lucurile sunt de fapt mai complicate. 75% simt compasiune faţă de sportivii ruşi care nu pot participa în competiţii din cauza conflictului asupra căruia nu au un control, dar în acelaşi timp 71% dintre ei sunt de acord că Rusia ar trebui exclusă de pe scena politică, sportivă şi culturală.

Conflictul a trezit empatia românilor

  • Criza actuală a reuşit să genereze o energie galvanizantă în jurul acţiunilor ce urmăresc să ajute ca răspuns la situaţia din Ucraina. Vedem cum oameni de diverse categorii se alătură eforturilor colective de ajutorare, poate şi un simbol al dorinţei de a lăsa la o parte diviziunile generate de pandemie în ultimii ani.
     
  • 74% dintre români cred că avem o obligaţie morală să îi ajutăm pe cei aflaţi la nevoie, iar în proporţie de 87% că ar trebui să acţionăm în interesul tuturor oamenilor, nu doar a celor din ţara noastră.
     
  • În acest sens, pentru a ajuta în criza actuală, românii declară că sunt dispuşi să doneze bani organizaţiilor caritabile în proporţie de 53%, 42% s-ar implica în acţiuni de voluntariat, 33% ar posta în social media pe această temă şi 29% ar oferi un adăpost refugiaţilor. În acelaşi timp doar 24% ar participa la un protest, doar 13% s-ar înrola (totusi mai mult decât media globală de 9%) şi în cea mai mică măsură 6% ar contacta un reprezentant politic (faţă de 15% media globală).
     
  • La nivel declarativ, românii sunt mai toleranţi şi deschişi către alte culturi decât alţi europeni. Doar 35% dintre români sunt de acord că aducerea de elemente din alte culturi în ţara lor ameninţă valorile culturale naţionale, comparativ cu aproximativ jumătate în Marea Britanie şi Germania. În acelaşi timp, 44% dintre români consideră că situaţia din ţara lor era mai bună când era un nivel mai mic de imigraţie, comparative cu peste 50% în Germania şi UK, dar mai mult decât în Polonia (41%).

Care sunt aşteptările de la branduri?

La fel ca în majoritatea ţărilor din studiu, 69% dintre români consideră că principalul mod în care brandurile pot ajuta este prin furnizarea de fonduri şi provizii poporului ucrainean şi în proporţie de 52% prin separarea de Rusia şi investiţiile ruse.

În plus, 84% dintre români consideră că acum mai mult ca oricând este important ca o companie să îşi spună cuvântul pe teme sociale, iar 77% consideră ca brandurile au un rol important de jucat în a uni societatea.

„Cea mai puternică armă într-o lume incertă este cunoaşterea. Acest studiu despre climatul lumii ne arată cum oamenii parcurg diferite etape şi stări pe măsură ce se desfăşoară o criză (de la negare la acceptare) şi a fost realizat împreună cu reţeaua globală Mccann pentru a ne ajuta la informarea clienţilor si colegilor noştri,” a declarant Ştefan Chiriţescu, Chief Strategy Officer Mccann Worldgroup Romania.

Studiul Crisis Tracker acoperă în detaliu care sunt şi nevoile punctuale pe care consumatorii le au de la branduri, dar şi modalităţile de acţiune şi arhetipurile pe care brandurile le pot utiliza pentru a răspunde la actuala criză. În acest sens Mccann Worldgroup Romania va organiza pentru clienţii săi sesiuni dedicate pentru a intra în detaliile contextului local.

Metodologie

Primul val al cercetarării a fost realizat la nivel global de către divizia McCann Truth Central pe baza unui studiu cantitativ desfăşurat în perioada 8 – 14 martie, pe un total de 4.583 de respondeţi din 9 ţări: SUA, Marea Britanie, China, Brazilia, India, Mexic, Germania, Polonia şi România.

 

Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • cartea de istorie ii da ( ca ne place sau nu ) dreptate lui putin Cine citeste stie nu-i greu de verificat Felul in care au actionat rusii este de acuzat A fi corect nu inseamna ca esti iubitor de rusi si de comunism Asta cred ca a creat confuzie in rindul romanilor Se stie adevarul istoric si totusi sintem obligati sa luam atitudine
  • Oare asa sa fie? Dar stirile false ,propaganda din ultimii ani nu a influentat negativ? Ex.cum au aparut falsi specialisti,medici ex.Jurma care nu are nici o experienta medicala,nu a practicat medicina(prezentat in toate televiziunile ca medic,specialist,epidemiolog,om de stiinta,etc. in acest secol.....dar a fost preluat excesiv de media si a spus/scris doar prostii propagandistice si apocaliptice .Vasi Radulescu este un alt exemplu.Nu s-a intimplat nimic cu acesti "specialisti".Cum sa mai aiba incredere in media romanii cand majoritatea stirilor transmise nu sunt verificate.
  • Daca românii,care au acces la informatii, nu stiu ce sa creadă, ce sa le mai reproșam rusilor ca sunt putinisti, cand ei nu au decât o sursă de informare. Sunt infiorator de mulți putinisti in Romania, nostalgici comuniști, chiar extraordinar de multi tineri. Nostalgicii sunt cei care au avut pile in comunism, care se descurcau furand mancare de la spitale, orfelinate. A existat vreun proces prin care să fie pedepsiți cei care-i infometau pe orfanii care au oripilat lumea dupa revolutie? Chiar nu cred ca Ceaușescu vroia sa-i omoare, el care era asa obsedat de procreare. Acolo trebuia un proces al angajatilor. Nu a fost nimeni pedepsit, iar acum vedem generații de tineri șoșocari, ieșiți din acele familii putrede.

Trimite un comentariu

sus