Skip to main content

Libertatea presei în România: Dependenţa de stat şi şantajul revin în presă

 

Scăderea dramatică a pieţei media anul trecut readuce în prim plan dependenţa de stat şi şantajul. Este una dintre concluziile Raportului Freex – Libertatea Presei în România, care mai notează că 4.000 de angajaţi din masmedia (jurnalişti şi personal tehnic), au fost concediaţi în ultimul an. Raportul a fost prezentat în urmă cu o jumătate de oră la Convenţia Organizaţiilor de Media.

Publicitate

Freex:

“Din redacţii vin tot mai multe semnale că cei care cumpără spaţiu publicitar fac presiuni asupra instituţiilor de presă pentru difuzarea de publicitate nemarcată, pentru scăderea nejustificată a costului de achiziţie a spaţiului de publicitate sau pentru a cenzura conţinutul editorial.”

Din raportul Freex:

  • Criza economică a generat noi tipuri de relaţii economice între politicieni (mai ales politicieni-vedetă) şi media. Au fost dezvăluite cazuri concrete de cumpărare a ştirilor favorabile din bani publici. (Cazul Ridzi).
  • Piaţa de publicitat s-a prăbuşit. Bugetele alocate presei scrise, TV, radio şi online au scăzut cu peste 50%. De asemenea, vânzările în presa scrisă au scăzut cu 50%.
  • Aproximativ 4000 de angajaţi din mass-media şi-au pierdut locul de muncă în 2009 şi în primele luni ale anului 2010.

Politicienii şi presa

  • A revenit în forţă controlul politicienilor asupra instituţiilor mass-media prin contracte de publicitate. Au fost dezvăluite cazuri concrete de cumpărare a ştirilor favorabile din bani publici. Fenomenul este mai evident în presa locală, unde multe dintre publicaţiile care nu s-au închis din cauza crizei sunt dependente de banii din astfel de contracte.
  • Mai exact, autorităţile au cheltuit bani publici pentru a-şi promova imaginea în rândul contribuabililor. În plus, au atribuit preferenţial contracte de publicitate instituţiilor media care aparţineau unor apropiaţi sau care îi prezentau favorabil în spaţiul editorial. Dacă o publicaţie devenea „obraznică”, era sancţionată cu rezilierea contractului şi primea embargou de la banii publici.
  • Patroni ai grupurilor de presă s-au dovedit a fi angajaţi în susţinerea unuia sau a altuia dintre candidaţii la preşedinţie, şi-au impus opţiunile în politica editorială şi au aşezat în prima linie de vizibilitate şi decizie persoane obediente. Mulţi dintre jurnalişti nu au rezistat presiunii, au oferit publicului relatări părtinitoare şi au comis grave derapaje etice.
  • Un concert rock a fost blocat la Oradea de un consilier local liberal, care a spus că a făcut acest lucru din postura de „cetăţean creştin ortodox al municipiului Oradea”. La Piteşti, procurorii DNA însoţiţi de poliţişti şi de mascaţi au percheziţionat redacţiile unui cotidian şi ale unei televiziuni, au ridicat calculatoare, agende şi obiecte ale jurnaliştilor şi au sigilat serverul tipografiei. Calculatoarele le-au fost returnate după o lună, fără hard-disk-uri şi fără să primească explicaţii.

Încrederea în presă

  • Derapajele şi lipsa imparţialităţii au scăzut încrederea în presă şi, în unele cazuri, au contribuit la prăbuşirea tirajului unor publicaţii sau chiar la închiderea acestora.
  • La discreditarea presei au contribuit politicieni, în frunte cu preşedintele ţării, patroni din mass-media, care s-au implicat în campanii politice, şi jurnalişti obedienţi sau neprofesionişti. Drept urmare, încrederea românilor în cel mai răspândit mijloc de informare, televiziunea, a scăzut cu 10%3, iar vânzările de presă scrisă s-au înjumătăţit.

Ameninţări şi insulte

  • Continuă agresiunile şi ameninţările la adresa jurnaliştilor, fără ca responsabilii să fie pedepsiţi sau sancţionaţi public.
  • Pe 12 februarie, Raluca şi Robin Eparu, de la Observatorul Prahovean, au fost agresaţi fizic şi verbal în timp ce realizau un material despre un imobil din Ploieşti. Proprietarul, Gheorghe Mihai, fost poliţist, dărâmase o clădire-monument istoric şi, potrivit jurnaliştilor, construise ilegal alături un complex comercial.
  • Pe 11 septembrie, deputatul PSD Eugen Nicolicea a fost invitat de moderatoarea Andreea Creţulescu să părăsească platoul emisiunii în care se discuta despre noua lege a pensiilor, deoarece a folosit un limbaj neadecvat la adresa jurnalistei. “Toată presa m-a lăudat, cu excepţia dumitale, care ţi-ai permis să mă jigneşti că aşa te-a crescut mă-ta”, i-a spus Nicolicea moderatoarei TV.
  • În data de 4 august, primarul constănţean Radu Mazăre a folosit un limbaj dur şi deloc academic la adresa HotNews, după ce un reporter i-a cerut detalii cu privire la modul în care edilul ar fi cheltuit 800.000 de euro din bugetul Primăriei pentru publicitate – subiect despre care HotNews relatase anterior. "Cei de la HotNews, care sunt o instituţie de presă care îl pupă în fund pe Băsescu toată ziua (…) Le-am spus că ştiu cine sunt, că îl pupă în fund pe Băsescu şi le-am urat şi le-am spus că o să mă pupe şi pe mine în fund pentru ceea ce mă cercetează."

TVR

  • Televiziunea publică este în continuare vulnerabilă la presiunile politice. În 2009 au existat, mai mult ca niciodată, semnale publice de alarmă trase de jurnaliştii din TVR.
  • Politizarea a generat probleme şi mai acute ale televiziunii publice: improvizaţia, provizoratul şi deprofesionalizarea. Voinţa politică pentru depolitizarea şi reforma reală a serviciilor publice de radio şi televiziune a fost practice inexistentă.
Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
viewscnt

Trimite un comentariu

sus