Cât de mult s-a scris despre Summitul B9 de la Bucureşti, care a început pe 13 mai şi a adus în România nume importante, precum preşedintele Ucrainei Volodimir Zelensky?
Summitul B9 a generat o acoperire mediatică de amploare, de peste 6.200 de articole, susţinută pe toată durata perioadei monitorizate şi nu concentrată într-un singur moment, arată o analiză mediaTRUST.
Mediul online a dominat comunicarea, portalurile de ştiri acoperind singure aproape 60% din totalul materialelor.
Ziua de 13 mai a reprezentat vârful de vizibilitate, iar atenţia publică s-a menţinut şi zilele următoare.
Analiza titlurilor online şi din presa tipărită arată că „mass-media a tratat evenimentul preponderent din perspectiva securităţii regionale, cu accent pe contextul războiului din Ucraina şi pe relaţia României cu NATO”, spune mediaTRUST.
Se remarcă o tendinţă de dramatizare a discursului mediatic, multe titluri folosind formulări cu puternic impact emoţional, contribuind la accentuarea percepţiei privind importanţa şi miza Summitului.
Contextul?
Nicuşor Dan a găzduit miercuri, 13 mai 2026, la Palatul Cotroceni, cel de-al 11-lea Summit al Formatului Bucureşti 9 (B9), cu participarea statelor nordice, SUA şi Ucrainei. România a găzduit Summitul B9 pentru a patra oară - după ediţia inaugurală din 2015, cea în format hibrid din 2021 şi cea din 2022.
Ce a arătat analiza mediaTRUST?
În perioada 11 - 15 mai 2026, monitorizarea realizată de mediaTRUST România a înregistrat peste 6.200 de materiale despre Summit-ul B9 apărute în presa din România, cu un reach estimat de 74,8 milioane de contacte potenţiale.
Comunicarea a fost dominată de mediul online, portalurile de ştiri concentrând 56% din totalul materialelor (3.462 de articole).
Televiziunea şi reţelele sociale au completat tabloul:
- 846 de materiale TV
- 824 de postări pe Facebook
- 458 de materiale PE posturile de radio
- 153 de comentarii la articolele online
- 135 de conţinuturi video
Celelalte canale, precum X, Instagram, presă scrisă, bloguri, forumuri şi podcasturi, au înregistrat sub o sută de materiale fiecare.
Interesul presei a atins vârful pe 13 mai, ziua desfăşurării Summitului, cu 2.804 materiale înregistrate într-o singură zi. În zilele premergătoare, acoperirea a crescut progresiv, de la 760 de materiale pe 11 mai la 1.302 pe 12 mai, reflectând anticiparea evenimentului în spaţiul mediatic.
După Summit, interesul s-a menţinut constant, cu 975 de materiale pe 14 mai şi 365.
Din analiza titlurilor online şi de presă scrisă, reiese că Summitul B9 a fost tratat în presă mai ales din perspectiva securităţii regionale şi a contextului de război din Ucraina. Cele mai multe materiale pun accent pe ameninţarea Rusiei, pe relaţia cu NATO şi pe rolul României în cadrul alianţei.
Titlurile plasează în mod firesc Summitul B9 în legătură directă cu Nicuşor Dan, preşedintele României, în calitatea sa de gazdă a evenimentului („Nicuşor Dan găzduieşte Summitul B9", „Preşedintele României, la finalul Summitului B9").
Prezenţa frecventă în acoperirea mediatică a unor lideri internaţionali precum Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, Karol Nawrocki, preşedintele Poloniei, Mark Rutte, secretarul general al NATO sau Donald Trump, preşedintele Statelor Unite, confirmă că reuniunea de la Bucureşti a fost percepută ca un eveniment de primă importanţă pe agenda de securitate europeană.
O altă observaţie importantă este dramatizarea discursului mediatic, numeroase titluri folosind formulări emoţionale de tipul: „miză uriaşă", „decizii cruciale care vor schimba soarta lumii", „moment tensionat".
Totodată, presa conectează Summitul B9 la agenda politică internă. Unele titluri mută atenţia de la dimensiunea internaţională spre implicaţiile interne, folosind reuniunea ca reper temporal pentru decizii politice aşteptate după încheierea acesteia („Guvernul României, în aşteptare!"), în timp ce altele reflectă interesul publicului larg faţă de semnificaţia evenimentului („Ce aşteaptă românii înaintea Summitului B9").
Bucureştiul şi Palatul Cotroceni sunt prezentate ca puncte importante de întâlnire pentru liderii NATO şi partenerii regionali. Recurenţa formulărilor „la Bucureşti" şi „la Cotroceni" poate indica o încercare de consolidare a imaginii României ca actor relevant pe flancul estic al alianţei.
Pe lângă componenta politică şi de securitate, presa a acordat atenţie şi zonei de protocol şi imagine asociate Summitului. Mirabela Grădinaru şi Olena Zelenska, primele doamne ale României şi Ucrainei, au constituit un subiect de interes distinct în acoperirea mediatică, cu accent pe mesajele publice şi componenta diplomatică soft.
De asemenea, Summitul a generat şi un unghi de interes practic, dincolo de agenda politică. O parte din articole au menţionat traficul îngreunat şi măsurile speciale de securitate din Bucureşti, reflectând interesul presei pentru efectele concrete ale evenimentului asupra oraşului şi locuitorilor lui.
Un moment aparte a fost vizita preşedintelui Poloniei, Karol Nawrocki, la Rezervaţia naturală de urşi de la Zărneşti, unde a adoptat simbolic un urs pe nume Batyr.
Autor: Claudia Baidoc claudia.baidocpaginademedia.ro
