Skip to main content

Studiu IRES. Campania, la bani mărunţi: Convergenţa între Facebook, televiziune şi telefonie mobilă - reteta care a mobilizat puternic prezenta la vot in turul doi al alegerilor

 
Image_1116-2102(CH-11)
Image_1116-2102(CH-11)

Image_1116-2102(CH-11)

Publicitate

CAMPANIA, LA ANALIZAT. Convergenţa între Facebook, televiziune şi telefonie mobilă a fost "reţeta" care a dus la marea mobilizare la vot în turul al doilea al alegerilor prezidentiale, se arata intr-un studiu realizat in perioada 18-24 noiembrie si dat publicitatii joi de de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie - IRES.

Studiul arată, printre altele, că Facebook a fost cea mai utilizată reţea socială şi că votanţii lui Klaus Iohannis navighează pe internet mai mult decât cei ai lui Victor Ponta.

Posturile de televiziune pe care cele 1271 de persoane chestionate au declarat că le-au urmărit între turul 1 şi turul 2 al alegerilor prezidenţiale sunt: Realitatea TV (25% dintre respondenţi), Antena 3 şi ProTV (câte 16%), B1 TV (8%), România TV (7%), Digi24 (6%), TVR 1 şi Antena 1 (câte 5%), Kanal D (1%).

"Credem că pentru revolta de la urne dintre turul I şi II al alegerilor prezidenţiale, Facebook, fără televiziune şi telefonie mobilă, ar fi avut o mult mai redusă contribuţie la inflamarea afectivă contra candidatului Victor Ponta, responsabil pentru administrarea defectuoasă a alegerilor, lucru interpretat ca fiind o blocare a exercitării unui drept.

Cele trei canale amintite formează astăzi o transmedia, generează o cultură hibridă de convergenţă, de fapt, o adevărată fabrică de contestare (jamming culture) ce poartă împotriva politicii clasice o adevărată guerilla semiotică", se arata in studiul IRES.

Câteva din concluziile studiului IRES:

- Doar 6% dintre respondenţi susţin că nu au văzut la televizor protestele românilor care nu au putut să voteze în câteva capitale europene, dar 94% dintre cei intervievaţi au văzut aceste proteste.

- 54% dintre intervievaţi utilizează internetul, restul de 46% nu îl utilizează.

Dintre cei 54% respondenţi care utilizează internetul, 46% au urmărit mesajele candidaţilor la preşedinţie sau campania acestora, iar 54% nu le-au urmărit pe acestea pe internet.
Dintre cei 54% intervievaţi care utilizează internetul, 42% nu au un cont pe o reţea de socializare, iar 58% - au un cont pe o astfel de reţea.

Principalele reţele de socializare:

Cel mai frecvent menţionate reţele de socializare ale persoanelor intervievate (58% din cei care au astfel de conturi, dintre cei 54% care declară că folosesc internetul) sunt:

Facebook (93%, prima menţiune, 1% a doua menţiune), Twitter (1% prima menţiune, 5% a doua menţiune), Yahoo (2% prima menţiune, 3% a doua menţiune), Google Plus şi Skype (câte 1% prima menţiune, 1% a doua menţiune).

Alte reţele de socializare amintite (a doua menţiune au fost): Hi5, Instagram, WhatsApp şi LinkedIn.

Dintre cei 54% care declară că folosesc internetul, 58% menţionează că au urmărit campania electorală dinaintea scrutinelor, iar 42% spun că nu au urmărit-o.

70% dintre cei care utilizează internetul consideră că internetul şi reţelele de socializare au influenţat participarea la vot, 24% consideră că nu au influenţat, iar 6% nu ştiu dacă acestea au avut vreo influenţă asupra participării la vot.

- Doar 13% dintre respondenţii care au declarat că folosesc internetul au trimis sau redirecţionat mesaje electorale sau de campanie pe internet, iar 87% susţin că nu au făcut acest lucru.
- De asemenea, 24% dintre cei 54% care utilizează internetul au dat „like” unor pagini sau mesaje ale candidaţilor la alegerile prezidenţiale, iar restul de 76% nu au realizat această acţiune.

Votanţii lui Iohannis, mai internauţi

- Votanţii lui Klaus Iohannis declară că au ţinut cont de aceste îndemnuri în proporţie dublă comparativ cu votanţii lui Victor Ponta (31,9% vs. 14,8%).

- Votanţii lui Klaus Iohannis declară că folosesc internetul în proporţie de 58,3%, în timp ce proporţia votanţilor lui Victor Ponta care fac acest lucru este cu aproximativ 16% mai redusă.

- Internauţii care l-au votat pe Klaus Iohannis au urmărit mesajele de pe internet şi campania candidaţilor din mediul online în proporţie semnificativ mai ridicată comparativ cu proporţia internauţilor care l-au votat pe Victor Ponta.

Ce s-a văzut din campania electorală?

Dintre activităţile electorale menţionate, respondenţii precizează că au întâlnit: afişarea semnelor sau afişelor electorale în zona în care ei locuiesc (79%), reclame electorale la TV sau radio (61%), vizitarea la domiciliu pentru prezentarea de informaţii despre candidatul pe care respectivii susţinători îl sprijineau (11%).

Câte 1% dintre respondenţi menţionează că le-au fost (lor sau unui membru al familiei) oferite bani, alimente sau bunuri mai scumpe cu scopul de a fi determinaţi să voteze pentru candidatul pe care susţinătorii îl sprijineau, respectiv că au fost ameninţaţi (ei sau un membru al familiei) cu scopul de a fi determinaţi să voteze pentru candidatul pe care susţinătorii în cauză îl sprijineau.

Bunicii au ascultat de nepoţi şi fii

- Respondenţii sub 35 de ani declară în proporţie semnificativ mai ridicată decât cei trecuţi de această vârstă cum că au primit pe timpul alegerilor un sfat de a vota cu un anumit candidat. De asemenea, cu cât sunt mai educaţi, cu atât respondenţii declară în proporţie mai ridicată că au primit asemenea sfaturi.

- Rezidenţii din Transilvania şi Banat, comparativ cu cei din Moldova sau cu cei din Sudul ţării, de asemenea, declară că au primit sfaturi privind opţiunea lor de vot pe perioada alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României.

- Dintre cei care au primit un asemenea sfat, respondenţii cu vârsta de 65 de ani şi peste au tins să îl urmeze în proporţie semnificativ mai ridicată decât în rândul celorlalte categorii de vârste, conform propriilor declaraţii (55,6%).

- Persoanele între 35 şi 64 de ani au făcut acest lucru în măsură mai redusă comparativ cu cele sub sau peste acest interval de vârste.

- Respondenţii cu studii superioare care au primit un sfat privind opţiunea lor de vot au ales să ţină cont de acesta în proporţie foarte redusă – 2%, comparativ cu persoanele cu studii elementare sau medii, care au făcut acest lucru în proporţie de 60%, respectiv 33%.

- Respondenţii care au rezidenţa în mediul rural, de asemenea, au tins să ţină cont de aceste sfaturi în proporţie mai ridicată decât aceia cu rezidenţa în mediul urban, la fel şi cei din Transilvania şi Banat, comparativ cu respondenţii din Sudul ţării sau cei din Moldova.

Cine s-a bucurat după campanie: cei tineri, ardelenii şi bănăţenii

- Cu cât sunt mai tineri, cu atât respondenţii declară în proporţie mai ridicată că sentimentul avut la aflarea veştii victoriei lui Klaus Iohannis a fost unul de bucurie (60,9% în rândul categoriei 18-34 de ani, comparativ cu 44,9% în rândul categoriei 65+ ani).
- Respondenţii cu studii medii sau superioare au avut un sentiment de bucurie atunci când au văzut că alegerile au fost câştigate de Klaus Iohannis în proporţie mai ridicată decât cele cu studii elementare. Cel mai puţin s-au bucurat de victoria acestuia respondenţii din Sudul ţării (49,3%), iar cel mai mult, aşa cum era de aşteptat, respondenţii din Transilvania şi Banat (61,8%).
- 79,1% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani  consideră că Iohannis a meritat să câştige, comparativ cu 55,1% dintre respondenţii cu vârsta de 65 de ani şi peste.
Şi în acest caz se observă o diferenţă în funcţie de nivelul de educaţie al intervievaţilor, persoanele cu studii medii şi cele cu studii superioare considerând că Iohannis a meritat victoria în proporţie semnificativ mai ridicată decât cele cu studii elementare.

Metodologia studiului:



Volumul eşantionului: 1.271 indivizi de 18 ani şi peste

Tipul eşantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel naţional

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,9%
Interviurile s-au desfăşurat prin metoda CATI (interviuri telefonice)

Perioada anchetei: 18-24 noiembrie 2014

Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
viewscnt

Trimite un comentariu

sus