Skip to main content

TOP. Un articol scris de Moise Guran despre salariul minim pe economie, peste 300 de distribuiri pe Facebook

 
TOP. Un articol scris de Moise Guran despre salariul minim pe economie, peste 300 de distribuiri pe Facebook

Un articol scris de Moise Guran pe blogul său despre salariul minim pe economie a fost printre cele mai distribuite postări pe Facebook. Articolul intitulat "Ce poate şi ce nu poate fi decent în legătură cu salariul minim" a fost distribuit de peste 300 de ori pe reţeaua de socializare.

Publicitate

Între cele mai distribuite postări de pe bloguri se numără una de pe blogul lui Vlad Petreanu şi una de pe blogul Oanei Cuzino.

O selecţie de materiale de pe bloguri şi platforme colective, distribuite pe Facebook, realizată de Paginademedia.ro şi FacebrandsPRO:

1. biziday.ro, “Ce poate si ce nu poate fi decent in legatura cu salariul minim”, 310 share-uri pe Facebook.

Din material:

Majoritatea românilor crede că cuvântul minim, din expresia salariul minim pe economie, se referă la un minim cu care poţi trăi decent. Partea frumoasă este că unii s-ar putea să aibă şi dreptate, dar o altă parte a lor sigur se înşală. De exemplu, ca să poţi să-ţi plăteşti chiria şi întreţinerea, să mergi cu autobuzul sau metroul şi să mănânci cartofi cu pâine într-un oraş mare, cum este Bucureştiul, îţi trebuie cel puţin 2000 de lei pe lună, deci cam dublul salariului minim pe economie. În mod indecent, aşadar, un mediu urban dezvoltat îţi cere la început ceea ce nu-ţi poate da. Şi aici, la Bucureşti, şi la Cluj, şi la Constanţa sau la Iaşi, salariul minim net e tot atât.

2. oanacuzino.ro, “Faina alba, un pericol in alimentatia copiilor”, 220 share-uri pe Facebook.

Din material:

Făina albă sau rafinată este obţinută prin îndepărtarea învelişului exterior al grâului, unde se găseşte cea mai mare concentraţie de fibre, şi a germenelui, care conţine o cantitate mai mare de lipide, vitamine şi enzime, adică cea mai hrănitoare parte a grâului. Ceea ce rămâne, endospermul reprezintă cam 80% din bobul de grâu şi este alcătuit în mare parte din amidon. Măcinarea bobului de grâu la scară industrială este realizată folosind maşinării rapide, la o temperatură ridicată, care mai distruge şi ea o parte din puţinele substanţe nutritive rămase. Mai exact, prin acest proces se pierd: jumătate din cantitatea de acizi graşi nesaturaţi şi din calciu, toată cantitatea de vitamina E, 70% din fosfor, 80% din fier, 98% din magneziu, între 50% şi 80% din complexul vtaminic B, iar lista continuă. Dacă toate acestea nu erau de ajuns, timp de mulţi ani s-au folosit înălbitori pentru a obţine aspectul de alb perfect, curat, parcă scos din reclamele la detergenţi pentru haine: dioxid de clor, peroxid de calciu, azodicarbonamide şi peroxid de benzoil, care acţionau şi ca agenţi de maturare a fainii. Vestea bună este ca în Europa au fost interzise multe dintre substanţele de albire a făinii asociate cu numeroase riscuri pentru sănătatea consumatorilor.

3. dollo.ro, “De ce nu s-a surpat Bucurestiul cand “ne-a facut Ceausescu” metroul, 181 share-uri pe Facebook.

Din material:

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulţi mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiştii de atunci şi-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alţii, şi chiar şi atunci au existat tasări de teren. metrou Observ o emoţie generală şi încă o adiere de dezamăgire în rândul publicului bucureştean, care nu mai are răbdare cu metroul din Drumul Taberei, ctitorie care nu numai că nu e gata de acum 20 de ani, când aveam nevoie de ea, ba ne mai şi încurcă, surpând bulevardul într-una dintre cele mai cochete zone de locuit din Bucureşti, la Eroilor.

4. petreanu.ro, „Romania ramane tara formelor fara fond”, 107 share-uri pe Facebook.

Din material:

Descoperim zilele acestea că ISU este, de fapt, o instituţie inutilă – sau, mă rog, măcar plătită degeaba. Nu pompierii (pompierii au probabil cea mai periculoasă meserie într-o ţară pe timp de pace şi îşi riscă viaţa tocmai ca să salveze viaţa altora), ci birocraţii de pe lângă ei. Autorizaţiile de funcţionare pentru firmele private şi instituţiile publice, pe care ar trebui să le elibereze ISU, sunt mai rare ca rahatul de unicorn, deşi, până la Colectiv, nu era nici un rahat să le obţii cu o şpagă, după cum a demonstrat Tolo cu anchetele referitoare la “controlalele de sponsorizare” făcute de pompieri. National Arena nu are autorizaţie ISU, Cluj Arena nu are autorizaţie ISU, Sala Palatului nu are autorizaţie ISU, Stadionul Tineretului n-are, Palatul Parlamentului n-are, 93% dintre şcoli nu au autorizaţie ISU, 8 biserici din Sibiu n-au, nici Casa de cultură din Prahova, nici 9 discoteci din Neamţ, nici una dintre instituţiile subordonate CJ Constanţa, care-or mai fi şi astea, n-are autorizaţie ISU, mai nou nici staţiile de metrou construite înainte de ’90 n-au autorizaţie ISU

5. biziday.ro, „O infrangere? Da, dar batalia Extremismului este cu Democratia...” - Vlad Mixich, 99 comentarii pe Facebook.

Din material:

Ceva foarte periculos se petrece acum în Europa şi fenomenul a căpătat deja proporţii. Der Spiegel scrie că Germania este “o ţară în care antipatia faţă de democraţie creşte treptat, iar xenofobia creşte rapid”. Ieri, mulţi s-au bucurat că extremiştii francezi au pierdut alegerile locale, uitând că în anumite zone partidul populist-comunist a lui Le Pen (căci comunist le e programul politic) a câştigat 40% din voturi. E cazul să nu ne mai îmbătăm cu apă rece: mişcările radicale extremiste (că sunt de dreapta sau de stânga nici nu mai contează) sunt pe cale să devină cea mai importantă nouă forţă politică din Europa. De ce au parte de un aşa mare sprijin popular?

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro
viewscnt

Trimite un comentariu

sus