Skip to main content

50.000 de lei amendă de la CNA pentru Realitatea TV. Care este motivul

 
50.000 de lei amendă de la CNA pentru Realitatea TV. Care este motivul
Rares Bogdan

Postul Realitatea TV a fost amendat astăzi de CNA cu 50.000 de lei pentru două ediții ale emisiunii lui Rareș Bogdan în care s-a discutat despre cazul jurnalistei Oana Stanciulescu, propusă de PNL în Consiliul de Administrație al TVR și contestată de mai mulți intelectuali și de Ambasada Israelului. Motivul? Moderatorul a folosit un limbaj injurios și i-a acuzat pe parlamentari  că "au adoptat o lege trunchiată care dă bătăi de cap astăzi".

Propunerea de sancțiune a fost făcută de Monica Gubernat, fără nicio referire la discriminare, și a fost votată în unanimitate de membrii Consiliului (Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Radu Herjeu, Gabriel Tufeanu, Dorina Rusu și Radu Călin Cristea).

Publicitate

Propunerea de 50.000 de lei care a întrunit numărul de voturi pentru a fi aplicată a fost una intermediară. Înainte, Radu Călin Cristea a propus o amendă de 60.000 de lei, care viza și discriminarea la adresa comunității evreiești. Și Radu Herjeu a propus o amendă de 40.000 de lei, fără a viza discriminarea prin articolele propuse în vederea sancționării postului Realitatea TV.

Din luna martie, acest subiect a fost prezent pe ordinea de zi CNA la fiecare ședință dar nu a fost discutat de fiecare dată.

Fragmente din cele două ediții ale emisiunii Jocuri de putere, de la Realitatea TV:

În ediția din 23 februarie a emisiunii Jocuri de putere s-a vorbit despre decizia Consiliului Local din Segarcea de a retrage titlul de cetățean de onoare al comunei lui Vintilă Horia, la solicitarea Institutului Elie Wiesel. Oana Stănciulescu, invitata lui Rareș Bogdan, a spus că în atribuțiile Institutului Elie Wiesel nu stă retragerea titulaturii de cetățean de onoare conferite cuiva și mai spune că dosarul lui Vintilă Horia cuprinde falsuri.

Rareș Bogdan: "Nu Institutul Wiesel sau domnul Rotman interzic. Parlamentul României plin de idioți patentați, plini de imbecili, care nu au citit decât cartea de șeptic și de poker au reușit performanța să adopte o lege trunchiată, o lege șchioapă care dă bătaie de cap astăzi. Niște parlamentari boi au votat o lege proastă".

În ediția din 17 martie s-a vorbit despre scrisoarea de prostest a unor intelectuali împotriva numirii Oanei Stănciulescu în CA al TVR. Titluri afișate pe ecran: Abominabil, stigmatizată în 2016! Pusă la zid pentru o emisiune de la Realitatea TV, Vina Oanei Stănciulescu: A gândit liber, ce urmează cu Oana?

Octavian Hoandră, prezent în emisiune: "Domnule nu mai poti sa te angajezi în România decât dacă semnează Comunitatea Evreilor și Institutul Elie Wiesel. Că eu poate vreau să mă angajez. Să știm și noi, românii..."

Cum s-a apărat Rareș Bogdan atunci când a venit în fața CNA:

”Indiscutabil că limbajul meu legat de râme, chiar dacă sunt necesare, când plouă, nu aveau ce să caute la un post de televiziune. Sigur că afirmaţia mea «vă bate Dumnezeu, nenorociţilor», putea să fie «vă protejează Dumnezeu». Astea mi le asum ca fiind clar un limbaj radical care nu îşi avea locul pe un post de televiziune din România, local, central, generalist sau de ştiri. Dar cam atât îmi asum din tot ceea ce s-a spus aici”, a declarat Rareş Bogdan în timpul audierii de la CNA din 19 aprilie.

Realizatorul de la Realitatea TV s-a referit la emisiunea din 17 martie.

Articolele din Codul Audiovizualului care au stat la baza sancționării postului Realitatea TV

ART.66

(1) În programele de ştiri şi dezbateri informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală, trebuie să respecte următoarele principii:

a) asigurarea imparțialității, echilibrului și favorizarea liberei formări a opiniei prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziție în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică. 

ART.30 Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, viaţa privată, onoarea şi reputaţia, precum şi dreptul la propria imagine.

ART.34 (1) Orice persoană are dreptul la propria imagine.

ART.40 (1) În virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere; dacă acuzaţiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars; în situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt.

(2) Moderatorii programelor au obligaţia să solicite ferm interlocutorilor să probeze afirmaţiile acuzatoare sau să indice, cel puţin, probele care le susţin, pentru a permite publicului să evalueze cât de justificate sunt acuzaţiile.

(3) Moderatorii, prezentatorii şi realizatorii programelor au obligaţia să nu folosească şi să nu permită invitaţilor să folosească un limbaj injurios sau să instige la violenţă.

ART.64 (1)În virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii:

a) asigurarea unei distincţii clare între fapte şi opinii;

b) informarea cu privire la un fapt sau un eveniment să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă.

ART.67 În exercitarea dreptuluilor de a-şi exprima opinii sau puncte de vedere în legătură cu subiecte de interes public, prezentatorii şi moderatorii trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte şi nu trebuie să profite de apariţia lor constantă în programe într-un mod care să contravină exigenţelor de asigurare a imparţialităţii.

CONTEXT. În luna martie, în urma unor afirmaţii făcute în anul 2015, jurnalista Oana Stănciulescu a fost acuzată de neolegionarism şi promovarea ideilor de extremă dreapta. Oana Stănciulescu a fost propusă de Partidul Naţional Liberal pentru a face parte din Consiliul de Administraţie (CA) al TVR, după cum Paginademedia.ro a scris AICI.

Scriitorul Norman Manea, regizoarea Gianina Cărbunariu şi istoricul Georg Herbstritt s-au numărat printre cei 47 de semnatari ai unei scrisori de protest faţă de desemnarea Oanei Stănciulescu ca membră în Consiliul de Administraţie TVR.

La finalul lunii martie, Ambasada Statului Israel la Bucureşti a transmis o reacţie oficială cu privire la numirea în funcţia de membru al Consiliului de Administraţie al TVR a Oana Stănciulescu, punctând că jurnalista a pus la îndoială existenţa Holocaustului, după cum Paginademedia.ro a scris AICI.

 

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro

Trimite un comentariu