Skip to main content

STUDIU. Consiliul Europei: Violenţa psihologică, cea mai răspândită formă de agresiune asupra jurnaliştilor

 
STUDIU. Consiliul Europei: Violenţa psihologică, cea mai răspândită formă de agresiune asupra jurnaliştilor
foto: Radio Cluj

Violenţa psihologică, agresiunea online şi intimidarea sunt cele mai răspândite forme de agresiune împotriva jurnaliştilor, potrivit unui studiu publicat de Consiliul Europei. 

Sondajul, desfăşurat pe un eşantion de aproape 1.000 de Jurnaliştii din peste 47 de ţări europene, stabileşte care au fost cele mai răspândite modalităţi de agresiune împotriva jurnaliştilor, în ultimii trei ani, dar şi ce legi au fost invocate cel mai des împotriva unor articole de presă.

Publicitate

Aproape jumătate (46%) dintre jurnaliştii care au participat la studiu au reclamat diferite forme de ameninţare fizică. Majoritatea celor care au raportat această formă de agresiune vin din Turcia sau regiunea Caucazului de Sud.

Peste o treime (35%) dintre jurnaliștii care au participat la studiu au raportat că nu au acces la mecanisme care să îi protejeze împotriva interferențelor din munca lor.

Studiul a constatat niveluri ridicate de auto-cenzură printre jurnaliști. Unul din cinci respondenți au declarat că s-au simțit presați să-și prezinte rapoartele în moduri mai accesibile pentru angajatorii lor.

Mulți s-au simțit obligați să atenueze povești controversate (31%), să nu publice o serie de informații (23%) sau să abandoneze cu totul materiale jurnalistice (15%).

Cu toate acestea, 36% dintre jurnaliști au afirmat că presiunile pe care le-au experimentat i-au făcut mai hotărâţi să se opună cenzurii, fie din partea forțelor externe, fie prin auto-impunere.

Care au fost cele mai frecvente forme de agresiune folosite împotriva jurnaliştilor din Europa în ultimii trei ani?

Una dintre constatările-cheie în ceea ce privește interferența nejustificată în ultimii trei ani arată că 69% dintre jurnalişti au fost supuși unor forme de violență psihologică.

Următoarea cea mai utilizată formă de intervenţie în procesul editorial a fost agresiunea online (Ciberbullying), 53% dintre respondenţi spunând că au fost supuşi unei astfel de agresiuni.

Peste 50% dintre jurnaliştii participanţi la studiu au reclamat acţiuni de intimidare, fie din partea unor indivizi, fie din partea unor grupuri de interese.

Aproape jumătate (46%) dintre respondenţi au reclamat ameninţări fizice. Potrivit studiului, majoritatea jurnaliştilor care au raportat aceasta formă de intimidare activează în regiunea Caucazului de Sud și Turcia, dar au existat raportări şi din unele state membre UE și din țări non-occidentale

O treime dintre jurnaliștii care au participat la studiu au declarat că au fost preocupați în ultimii trei ani de siguranța familiilor și prietenilor lor.

Cele mai utilizate forme de agresiune împotriva jurnaliştilor:

  • Violenţa psihologică - 69%
  • Ciberbullying - 53%
  • Intimidare din partea unor indivizi - 51%
  • Intimidare din partea unor grupuri de interese - 50%
  • Ameninţare fizică - 46%
  • Intimidare Politică - 43%
  • Supraveghere - 39%
  • Hărţuire sexuală - 13%

Care au fost cele mai des utilizate legi pentru a-i ameninţa, aresta sau a-i urmării penal pe jurnalişti?

Jumătate dintre jurnaliştii participanţi la studiu au spus ca legile referitoare la Defăimare au fost principalele căi prin care s-a încercat împiedicarea actului jurnalistic.

A doua cea mai invocată lege folosită pentru a-i împiedica pe jurnalişti să publice anumite articole a fost legile referitoare la Ordinea Publică. 33% dintre jurnalişti au spus că a fost invocată a această lege împotriva articolelor publicate de aceştia.

Legile privitoare la Securitatea Naţională este pe locul trei în topul celor mai des utilizate legi împotriva unor articole de presă. 18% dintre jurnalişti au declarat că au fost intimidaţi cu această lege.

Cele mai utilizate legi împotriva jurnaliştilor:

  • Defăimare - 50%
  • Ordine publică - 33%
  • Securitate Naţională - 18%
  • Anti-Terorism - 17%
  • Interesul Naţional - 13%
  • Anti Fraudă - 6%
  • Blasfemie - 5%

54% dintre jurnaliştii intervievaţi au fost bărbaţi şi 46% femei. Aproape jumătate din jurnaliştii care au participat la studiu (46%) au o experienţă în presă de 16 ani sau mai mult.

Jurnaliștii participanţi la studiu scriu în cea mai mare parte la ziare (32%) și pe platforme online (31%), urmaţi de cei care activează în televiziune (17%), reviste (9%), radio (8%) și televiziuni online (3%).

Sondajul a fost comandat de către Consiliul Europei şi efectuat de experții Marilyn Clark și Anna Grech de la Universitatea din Malta, cu ajutorul Asociației Jurnaliștilor Europeni, al Federației Europene a Jurnaliștilor, al asociaţiei Index on Censorship, al Institutului Internaţional pentru Siguranţa Ştirilor şi a Reporterilor și a asociaţiei Reporteri fără Frontiere.

Studiul a fost realizat în perioada aprilie - iulie 2016, sub forma unui chestionar anonim disponibil în cinci limbi străine.

“Studiul ‘Jurnaliștii sub presiune: Interferențele nejustificate, teama și autocenzura în Europa’ își propune să contribuie cu date bazate pe dovezi la dezbaterea privind modul de abordare a amenințărilor la adresa libertății mass-mediei, care au arătat o creștere semnificativă în Europa în ultimii ani”, se arată în comunicatul publicat pe site-ul Consiliului Europei.

 

 


 

Autor: Daniel Puisor redactiapaginademedia.ro

Trimite un comentariu