Skip to main content

MOTIVARE. Ce spune instanța în procesul câștigat de Mălin Bot cu Badea, Ciuvică, Tudor și Antena 3: au folosit limbaj injurios

 
MOTIVARE. Ce spune instanța în procesul câștigat de Mălin Bot cu Badea, Ciuvică, Tudor și Antena 3: au folosit limbaj injurios

Ce spune Tribunalul București în cazul procesului dintre Mălin Bot și Antena 3, Mircea Badea, Mugur Ciuvică și Radu Tudor, în care primul trebuie să primească despăgubiri de 6.000 de euro. 

„Expresiile jignitoare folosite de cei trei pârâți consituie o ingerință în dreptul reclamantului la respectarea demnității”, este una dintre concluziile din motivarea Tribunalului București, publicată recent. 

Publicitate

Decizia nu este însă definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel. 

Tribunalul i-a dat câștig de cauză lui Mălin Bot după ce jurnalistul a fost jignit în repetate rânduri la Antena 3 de Mircea Badea, Mugur Ciuvică și Radu Tudor. Cei trei au spus despre Mălin Bot, printre altele, că face „propagandă nazistă” și că „este o persoană insalubră”. 

Vizată a fost emisiunea din 21 februarie 2016 și grupajele de știri de a doua zi, când injuriile au fost reluate.

 „Se remarcă scopul preponderent de denigrare a reclamantului, prin repetarea difuzării pe același post de televiziune, a doua zi, a informațiilor injurioase”, a concluzionat instanța Tribunalului București.  

Mălin Bot, pentru Paginademedia.ro:

„O să fac apel pe valoarea sumei. Instanța a motivat în mod corect, că o sumă mai mare duce la o autocenzură a pârâților jurnaliști persoane fizice, însă noi avem acolo și un pârât persoană juridică, Antena 3. O să solicit în apel majorarea sumei în privința pârâtului Antena 3.

Indiferent ce suma va decide instanța, o voi folosi pentru publicitate online ca să mediatizez motivarea sentinței și procedura prin care am câștigat acest proces, astfel încât oricine mai este denigrat de ei să folosească precedentul meu ca model.

În condițiile în care CNA-ul nu funcționează cred că justiția chiar este o soluția.”

Din motivarea procesului Mălin Bot - Radu Tudor - Mircea Badea - Mugur Ciuvică - Antena 3: 

  • Din analiza jurisprudenței Curții, rezultă că limitele admisibile sunt mai ample față de un om politic, vizat în această calitate, decât față de un simplu particular: spre deosebire de acesta din urmă, omul politic se expune în modinevitabil și conștient unui control strict al faptelor și afirmațiilor sale atât din partea ziariștilor cât și a masei cetățenilor. El, prin urmare, să dea dovadă de o mai mare toleranță.
  • În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului se acordă presei un rol indispensanil de „câine de pază” într-o societate democratică, cu mențiunea că, deși presa nu trebuie să depășească anumite limite, ținând în special de protecția reputației și a drepturilor celuilalt, totuși, îi revine sarcina de a comunica, pentru îndeplinirea sarcinilor și responsabilităților sale, informații și idei asupra unor chestiuni politice, precum și asupra altor subiecte de interes general.
  • Limbajul utilizat de pârâții Radu Tudor, Mircea Badea și Mugur Ciuvică în cadrul emisiunii Punctul de întâlnire din 21 februarie 2016 și în grupajele de știri de a doua zi, la adresa reclamantului, a avut caracter injurios.
  • Radu Tudor l-a numit pe acesta „clonă a KGB-ului finanțată de banii negri ai mafiei băsiste”, „individ absolut insalubru din toate punctele de vedere și uman, și profesional, și de orientare, oribil”, „mizerabil”, „băsist”, l-a acuzat că „a pus pe hârtie teoria băsistă potrivit căreia pensionarii sunt niște asistați social și trebuie încet, încet să iasă din sistem”, că transmite „niște mesaje de tip nazist”, din cauza „intoleranței față de pensionari”.
  • Pârâtul Mircea Badea a afirmat despre reclamant că „urăște atât de mult oamenii trecuți de o anumită vârstă, oamenii în vârstă, îi detestă, urăște atât de mult asta cu bătrânețea, încât, creștinește, îi doresc să nu apuce” și a afrimat despre reclamat că susține teoria băsistă și teoria nazistă, referindu-se la atitudinea critică a reclamantului față de participanții vârstnici de la mitingul de susținere a trustului INTACT.
  • Tribunalul reține că expresiile jignitoare folosite de cei trei pârâți consituie o ingerință în dreptul reclamantului la respectarea demnității, ca o componentă a dreptului la viață privată. Pârâții susțin că această ingerință a fost justificată de respectarea dreptului la liberă exprimare, încadrându-se în limitele criticii admisibile, în baza art 75 Cod Civil și art 8 paragaraf 2 CEDO.
  • Trebuie avută în vedere și calitatea de jurnaliști a pârâților, aspect care permite o doză mai mare de exagerarare în limbajul folosit, dar presupune totodată și o mai mare responsabilitate față de consecințele vătămătoare ale afirmațiilor făcute public.
  • În egală măsură, calitatea de jurnalist a reclamantului impune o acuratețe mai mare în informațiile și opiniile exprimate la adresa sa. Prin activitatea reclamantului, acesta diseminează infromații publicului larg, astfel că orice atingere adusă reputației sale personale și profesionale este de natură să-i afecteze credibilitatea în rândul publicului.
  • Împrejurarea că nu i s-a dat posibilitatea reclamantului să-și spună punctul de vedere în emisiunea din 21 februarie 2016, cu privire la opiniile discriminatorii pe care le-ar fi exprimat, reprezintă un element obiectiv care conturează atitudinea subiectivă a pârâților de a urmări preponderent denigrarea reclamantului, și mai puțin informarea corectă a telespectatorilor.
  • Se remarcă scopul preponderent de denigrare a reclamantului, prin repetarea difuzării pe același post de televiziune, a doua zi, a informațiilor injurioase.
  • Pârâții și-au exercitat în mod abuziv dreptul la liberă exprimare, producând cu reacredință vătămarea dreptului la demnitate al reclamantului.
  • Prin prisma acestor elemente, suma de 250.000 de euro este de natură a constitui o îmbogățire fără temei pentru reclamat și ar fi de natruă să limiteze în mod nejustificat dreptul la liberă exprimare al pârâților, mergând până la însăși negarea acestui drept. Tribunalul apreciază că 2000 de euro în sarcina fiecărui pârât este suficientă pentru a restabili echilibrul încălcat între cele două drepturi aflate în concurs: dreptul reclamantului la respectarea demnității și dreptul pârâților la liberă exprimare.
  • Tribunalul apreciază că este justificată cererea de obligare a pârâtei Antena 3 să redea dispozitivul prezentei hotărâri, în termen de o lună de la rămânerea sa definitivă, în cadrul emisiunii Punctul de întâlnire și a buletinelor de știri pe parcursul unei zile.

 De unde a pornit totul

Totul a început cu trei materiale care prezentau manifestaţiile organizate de Antena 3 după decizia ANAF de a evacua trustul Intact din clădirea Grivco:
  • Un editorial scris de Dan Tăpălagă pe 19 februarie 2016, cu titlul "Multumim, Antena 3!"
  • Un articol semnat de Mălin Bot, pe 22 februarie 2016, cu titlul "Mineriada lui Voiculescu a eşuat în faţa valului uriaş de dezaprobare care l-a lovit pe Klaus Iohannis"
  • O poză postată de Mălin Bot pe Facebook, cu descrierea "Quod erat demonstrandum - 'Mircea Badea şi publicul lui. Cu plasa de MEDICAMENTE şi PUMNUL încleştat, în Piaţa Constituţiei'". Imaginea apare şi în acest articol semnat tot de Mălin Bot, din data de 21 februarie 2016. 
În zilele de 21 şi 22 februarie 2016, Mircea Badea, Mugur Ciuvică şi Radu Tudor, în emisiunea Punctul de întâlnire de la Antena 3, i-au acuzat pe Mălin Bot, pe atunci redactor-şef la online-ul Evz.ro, şi pe Dan Tăpălagă, redactor-şef HotNews.ro, că sunt “nazişti”, fac “propagandă nazistă”, că este Mălin Bot este “o persoană insalubră” şi “desconsideră bătrânii bolnavi” sau că derulează “campanii mizerabile de intoxicare, clone ale KGB”.
Cei trei au spus că vor face plăngere la Consiliul pentru Combaterea Discriminării. Potrivit informaţiilor de pe blogul lui Mălin Bot, acest lucru s-a şi întâmplat în data de 23 februarie 2016, când S.C. Antena 3 S.A. , a depus o plângere la CNCD împotriva celor trei materiale punctate mai sus.
Potrivit unui articol de pe blogul jurnalistului Mălin Bot, pe 3 martie 2016 CNCD a dat aviz negativ solicitării postului de ştiri, apreciind că "opiniile exprimate nu constituie faptă de discriminare, nu încalcă dreptul la demnitate al persoanelor în cauză şi se încadrează în limitele libertăţii de exprimare” atât în cazul articolului publicat de Dan Tăpălagă, cât şi în cazul articolului de pe Evz.ro, semnat de Mălin Bot. 
În data de 13 mai 2016, Jurnalistul Mălin Bot, redactor-şef al online-ului România liberă, a dat în judecată postul Antena 3 şi pe jurnaliştii Radu Tudor, Mugur Ciuvică şi Mircea Badea, pentru insultă şi calomnie. Acesta a cerut daune de 250.000 de euro şi difuzarea textului sentinţei instanţei, indiferent de soluţionare, pe postul Antena 3, în emisiunea Punctul de întâlnire şi în buletinele de ştiri, timp de două zile.
De altfel, în data de 7 aprilie 2016, Consiliul Naţional al Audiovizualului a amendat postul de ştiri Antena 3 cu suma de 20.000 de lei pentru limbajul injurios pe care cei trei jurnalişti ai trustului Intact l-au avut la adresa lui Mălin Bot. Despre acest subiect, Paginademedia.ro a scris aici
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro

Comentarii

  • LUI RADU TUDOR NICI OCHI IN CAP NU I STAU BINE....INTR O LUME NORMALA ACEST INDIVID NU AJUNGEA PE STICLA....
  • BRAVO, Malin Bot! Am incredere ca veti continua sa-i aratati asa cum sunt , in *** pe acesti pseudojurnalisti... Acest canal este toxic prin minciuni, manipulare si atac la persoana. Sper ca exista in tara asta judecatori curajosi, carora sa nu le fie frica de acea ***
  • Pierd astia de la antene procesele pe banda rulanta!
    Aia cu familia traditionala care privesc si in somn la antene, nu au pic de bun simt?
    Cum sa nu discerni in acest caz faptul ca antenele sunt o *** !
    Uitati-va la Radu Tudor!!! Ati citi Oliver Twist? Intendentul Bumble, *** era desenat in carte si avea aceleasi trasaturi cu asta!

Trimite un comentariu