Derapaje ale posturilor de ştiri, abateri de la etică, ştiri false, demisii, dosare pentru patronii de presă, dar şi o uşoară creştere a pieţei de publicitate.
S-au întâmplat multe în ultimul an în presă. Raportul FreeEx Libertatea Presei în România 2017 - 2018 trece în rezervă cele mai importante lucruri.
O primă idee:
Anul 2017 poate fi definit ca unul de uzură şi de polarizare la nivelul societăţii româneşti.
Agenda publică a fost dominată de subiecte politice care au antagonizat publicul, mass-media jucând un rol activ în tensionarea relaţiei dintre politicieni şi cetăţeni.
Instituţiile de presă loiale coaliţiei care a câştigat alegerile din 2016 nu au fost deloc incomode pentru partidele aflate la guvernare, ba chiar au legitimat acţiunile acestora prin promovarea unor teme utile puterii politice.
O alta, tristă:
Rămâne un mister dispariţia, aproape până la extincţie, a presei dedicată cetăţenilor şi interesului public, indiferent de ideologii şi simpatii politice
Ce mai scrie raportul:
Teme de interes public major, precum ingerinţele serviciilor secrete în sistemul de Justiţie şi în presă sau lupta anti-corupţie, au fost tratate dezechilibrat în mass-media, transformând agenda publică într-un spaţiu al confruntării şi nu al dezbaterii.
Ştirile false nu au ocolit spaţiul public nici în 2017, cele mai frecvente situaţii fiind identificate în cadrul mass-media apropiate puterii politice.
Şi o veste bună:
Piaţa de publicitate a crescut cu 11% faţă de anul anterior şi a atins o valoare de 408 milioane de euro. Televiziunile de ştiri au atras aproximativ 23 de milioane de euro în anul precedent.
Principalele evenimente din 2017-2018 cu impact asupra libertăţii de exprimare:
•Instituţiile statului au acţionat nu pentru a proteja exercitarea dreptului fundamental la liberă întrunire şi protest, ci pentru a-l împiedica, indiferent de conţinutul politic al adunărilor publice.
•Organele de ordine publică dau amenzi cetăţenilor care le critică în spaţiul online. O instanţă a dispus dezactivarea unui cont de Facebook pentru postări jignitoare la adresa unui poliţist. Un bistriţean a fost amendat de poliţie cu 200 de lei pentru că folosit expresii şi cuvinte jignitoare la adresa filialei PSD locale, într-o postare pe Facebook.
•Primăria Generală a Capitalei obstrucţionează accesul cetăţenilor şi ziariştilor la informaţiile de interes public şi boicotează dreptul la organizarea de întruniri publice.
•Protagonistul unui protest cu caracter artistic a fost condus de jandarmeri la Spitalul de Psihiatrie „Obregia” din Capitală, unde i s-a inventat diagnosticul de „tulburări de adaptare” şi a fost reţinut mai multe ore.
•Infiltrarea mass-media de către serviciile de informaţii a fost reconfirmată printr-un comunicat oficial al SRI.
•Patroni din presa centrală şi locală au zeci de dosare instrumentate sau trimise în judecată de DNA, DIICOT şi Parchetul General (Sebastian Ghiţă, Alexander Adamescu, Sorin Alexandrescu, Dan Andronic)
•Coaliţia PSD-ALDE a schimbat conducerile TVR şi SRR şi a încercat să schimbe şi conducerea AGERPRES, prin încercarea de amendare, într-o manieră retrogradă, a legii de funcţionare a agenţiei naţionale de presă.
•CNA a devenit mai activ, faţă de anul anterior, dar sancţiunile nu reuşesc în continuare să descurajeze derapajele grave ale presei.
•Autorităţi şi instituţii (cu finanţări publice) au exercitat diferite presiuni asupra libertăţii de exprimare în 2017: presiuni ale procurorilor şi poliţiştilor pentru divulgarea surselor jurnaliştilor, descinderi ale ANAF la o publicaţie în contextul publicării unor anchete incomode despre Liviu Dragnea, presiuni asupra unor magistraţi care au criticat public nereguli din sistem ş.a.
•În 2017, mai mulţi jurnalişti au demisionat acuzând presiuni în redacţii.
•În 2017, jurnaliştii au fost agresaţi, ameninţaţi şi insultaţi de oameni de afaceri, fotbalişti, politicieni, muncitori pe şantier, persoane publice, enoriaşi.
•La fel ca şi în anii precedenţi, au existat mai multe situaţii în care autorităţile au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare al minorităţii maghiare; minoritatea maghiară rămâne vulnerabilă la acţiuni discriminatorii şi de intimidare desfăşurate de autorităţilor statului.
•Instanţele sancţionează derapajele presei în baza Codului civil, dar practica este neunitară, uneori este lipsită de proporţionalitate (daune morale foarte mari, obligarea la publicarea integrală a hotărârilor), sau chiar echivalentă cu cenzura exprimării şi a libertăţii de conştiinţă (obligarea la ştergerea unor articole, obligarea la cererea de scuze).
•Efectele crizei financiare s-au mai estompat, piaţa de publicitate crescând cu 11% faţă de anul precedent, până la 408 milioane de euro. Multe instituţii de presă au cunoscut un reviriment financiar în 2017. Au existat, însă, şi instituţii de presă care au continuat să aibă mari dificultăţi financiare, ceea ce, în unele cazuri, a dus la închiderea acestora. Tirajele presei scrise (tipărite) au continuat să scadă şi în 2017.
•Românii petrec mult peste media globală în faţa televizorului.
Citeşte raportul Freex Integral, AICI
Un rezumat al raportului care totalizează peste 100 de pagini:
Etică profesională şi corupţie în presă
Încă de la începutul anului 2017, în timpul protestelor de stradă declanşate de OUG 13, abaterile etice şi profesionale grave ale televiziunilor de ştiri au generat reacţii virulente din partea publicului şi a societăţii civile.
Într-un climat politic şi social foarte tensionat, care a caracterizat tot anul 2017, mass media au contribuit semnificativ la radicalizarea discursului public prin partizanat politic şi prin asimilarea temelor impuse de politicieni. Presa apropiată Puterii a preluat agenda partidelor din majoritatea parlamentară şi a derulat campanii mediatice agresive împotriva contestatarilor PSD-ALDE (fie ei politicieni, ONG-uri sau grupuri civice).
Teme de interes public major, precum ingerinţele serviciilor secrete în sistemul de Justiţie şi în presă sau lupta anti-corupţie, au fost tratate dezechilibrat în mass-media, transformând agenda publică într-un spaţiu al confruntării şi nu al dezbaterii.
Ştirile false nu au ocolit spaţiul public nici în 2017, cele mai frecvente situaţii fiind identificate în cadrul mass-media apropiate puterii politice.
Proteste
Acţiunile agresive ale unora dintre instituţiile statului a făcut ca acestea să fie suspectate că ar acţiona în vederea intimidării protestatarilor împotriva coaliţiei de guvernare PSD-ALDE şi a măsurilor luate de aceasta.
ActiveWatch a realizat o cercetare cantitativă a amenzilor emise de Jandarmeria municipiului Bucureşti, în perioada ianuarie - noiembrie 2017. Această instituţie a emis 181 din cele 184 de amenzi din această perioadă, conform datelor obţinute de ActiveWatch pe baza legii liberului acces la informaţiile de interes public.
Din analiza noastră nu există indicii că Jandarmeria ar da mai multe amenzi în funcţie de tema protestelor ( de ex. cele împotriva guvernării şi măsurilor luate de PSD versus celelalte proteste). Însă, din analiza amenzilor date de Jandarmerie, reiese că activitatea de sancţionare se concentrează pe descurajarea dreptului la protest şi nu pe protejarea lui şi a persoanelor care îl exercită.
Ministerul de Interne şi Jandarmeria desfăşoară acţiuni de intimidare a liderilor de opinie ai protestelor împotriva coaliţiei de guvernare, fie prin monitorizarea mediului online (o listă de jurnalişti, ‘instigatori’ la proteste, a fost făcută publică de ministrul de Interne, Carmen Dan, în februarie 2017), fie prin monitorizarea filmărilor de la proteste, pe baza cărora Jandarmeria a anunţat că ar urma să aplice amenzi persoanelor care ar fi „început să se erijeze în lideri de grup”.
În plus, Jandarmeria şi Poliţia au condus abuziv cetăţeni la secţie. Protagonistul unui protest cu caracter artistic (cineastul Alexandru Solomon) a fost condus de către jandarmi la Spitalul de Psihiatrie “Obregia” din capitală, unde a fost reţinut de medici timp de mai multe ore. Medicii au inventat un diagnostic pentru Solomon, „tulburări de adaptare”, şi au recomandat soţiei lui să-l ţină preventiv, o perioadă de timp, departe de zona în care protestase.
Un ziar turcesc, Zaman, critic la adresa regimului Erdoğan, a fost confiscat de autorităţile din Cluj-Napoca, iar cel care îl distribuia (gratuit) în spaţiul public a fost amendat fără o bază legală clară. ActiveWatch consideră că acesta este un act de cenzură.
De asemenea, organele de ordine publică au continuat să se folosească de decizia ÎCCJ conform căreia reţelele de socializare sunt asimilate spaţiului public şi au recurs la amenzi pentru a sancţiona cetăţenii care le critică, pe ele şi pe angajaţii acestora. De exemplu, Cristian Mihai Dide a primit din partea Jandarmeriei Române o amendă de 900 de lei pentru o postare pe Facebook în care erau folosite cuvinte jignitoare la adresa jandarmilor care au asigurat paza lui Liviu Dragnea cu ocazia audierii acestuia la sediul DNA în data de 21 noiembrie 2017.
În procesul verbal de sancţionare amenda este motivată prin faptul că, din cauza celor spuse, cetăţeanul ar fi „lezat demnitatea şi onoarea Jandarmeriei Române”. Un bistriţean a fost amendat de poliţie cu 200 de lei pentru că folosit expresii şi cuvinte jignitoare la adresa filialei PSD locale, într-o postare pe Facebook.
ActiveWatch a mai descoperit în 2017 şi că în spaţiile din faţa Primăriei Capitalei, din faţa sediilor centrale ale PSD şi ALDE şi în zona fântânilor de la Universitate nu se mai pot desfăşura proteste, deoarece Primăria Capitalei a acordat unei organizaţii dreptul de a protesta zilnic în aceste locuri, timp de peste un an (până la finalul anului 2017). Organizaţia în discuţie este conectată politic (cu PSD-ALDE), iar în spaţiile menţionate nu a putut fi identificat niciun protestatar.
Primăria Capitalei a prelungit abuzul, acordând noi autorizaţii de protest, în aceleaşi spaţii, pentru primele patru luni ale anului 2018. Primăria Capitalei a mai avut şi o tentativă de blocare a protestelor de la finalul anului 2017, inventând un târg de Crăciun în Piaţa Victoriei (spaţiul principal de desfăşurare al protestelor anti-guvernamentale), deşi astfel de târguri fuseseră de mult anunţate de primărie în alte două pieţe centrale.
Premierul din acea perioadă, Mihai Tudose, a criticat decizia primarului general, ceea ce a creat un scurt conflict în spaţiul public între cei doi, Gabriela Firea susţinând că, anterior, chiar premierul o rugase să ia anumite măsuri administrative care să îngreuneze desfăşurarea protestelor în Piaţa Victoriei.
Presiuni ale autorităţilor
Mai multe autorităţile şi instituţii (cu finanţări publice) au exercitat presiuni asupra libertăţii de exprimare în 2017. Astfel, mai mulţi angajaţi ai unui post de televiziune au fost audiaţi de procurori în vederea divulgării sursei, după ce au difuzat imagini înregistrate cu patronul lor, căutat de autorităţi. Mai mult, un deputat a criticat televiziunea publică pe motiv că, deşi lua bani de la Guvern, era „virulentă” la adresa unor decizii guvernamentale.
Reprezentanţii IGPR au pus presiuni la rândul lor, cerând unei publicaţii locale să divulge sursa unui material difuzat. Nici Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii nu a scăpat fără presiuni, în mare parte din cauza unor jocuri politice.
De asemenea, inspectorii anti-fraudă au descins la sediul unei redacţii care au publicat dezvăluiri despre Liviu Dragnea, politician apropiat vicepreşedintelui ANAF.
Şi Ministerul Apărării a călcat strâmb, învinuind presa pentru publicarea unor informaţii care vizau mai degrabă propriile greşeli. Nu în ultimul rând, în mai multe situaţii autorităţile au făcut presiuni asupra unor magistraţi care au criticat public nereguli din sistem sau decizii ale superiorilor.
Presa şi serviciile
Infiltrarea presei de către serviciile de informaţii a fost recunoscută în mod oficial de către SRI, într-un comunicat de presă din septembrie 2017.
Un număr mare de jurnalişti au fost acuzaţi de colaborări cu servicii secrete identificate şi neidentificate, fără a fi prezentate dovezi în sprijinul acestor susţineri, în timp ce sursa acuzelor fără acoperire au fost persoane cu probleme în justiţie. Aceste acuze au fost amplificate de unele mass-media.
Dincolo de puţinele cazuri dovedite sau recunoscute (în fapt unul singur, cel al lui Robert Turcescu), şi dincolo de confirmarea existenţei fenomenului venită dinspre sursele oficiale, ceea ce domină din ce în ce mai mult spaţiile publice şi private este această stare de permanentă suspiciune reciprocă, fie legată de apartenenţa unor persoane din media la serviciile de informaţii, fie legată de relaţiile apropiate cu serviciile. Aceste suspiciuni erodează încrederea în mass-media.
Comisia parlamentară de control a SRI a declanşat o anchetă în care mai multe persoane, dintre care unele cu probleme penale, au acuzat existenţa unui “binom SRI – DNA”, care ar fi dus la instrumentarea şi judecarea unor dosare cu o posibilă încălcare a legii, “culoare din mass-media” fiind folosite pentru a credibiliza aceste acţiuni. Suspiciunile legate de o relaţie viciată de lucru între SRI şi DNA au fost confirmate prin desecretizarea protocolului de colaborare între cele două instituţii.
Legalitatea modului în care operează instituţiile din justiţie este crucială pentru asanarea mass-media, în condiţiile în care DNA, DIICOT şi Parchetul General instrumentează sau au trimis în judecată zeci de dosare care implică patroni de media.
În acelaşi timp, dezbaterile din Comisia parlamentară de control al SRI au relevat existenţa unor relaţii viciate între conducerea SRI din mandatul lui George Maior şi patroni din presă.
Serviciile publice de radio şi televiziune
Puterea instalată la guvernare în urma alegerilor din decembrie 2016 a impus noi conduceri la TVR şi SRR, abuzând, din nou, de permisivitatea legii. Folosirea mecanismului respingerii raportului anual al radioului şi televiziunii publice, fără existenţa unor criterii definite clar în lege, a făcut ca la conducerea televiziunii publice, din 2000 şi până în prezent, doar un singur Preşedinte – Director General (PDG) să îşi poată încheia mandatul.
Taxa radio-tv a fost eliminată la începutul anului 2017, după mai multe încercări ale politicienilor în acest sens în ultimii ani, crescând astfel dependenţa celor două instituţii faţă de puterea politică. Prin noile reglementări, bugetul TVR a crescut semnificativ în 2017.
Aceleaşi reglementări au impus TVR să folosească sumele alocate de la bugetul de stat pentru a achita datoriile imense ale instituţiei faţă de buget, ceea ce s-a şi întâmplat în aprilie 2017.
Schimbarea conducerii TVR şi a modului de finanţare a mediilor publice încep să producă efecte în plan editorial, instituţia dând semne că este mult mai atentă la nevoile puterii politice. Polarizarea politică a împiedicat din nou modificarea Legii nr. 41/1994 de funcţionare a serviciilor publice de radio şi televiziune.
O încercare de îmbunătăţire a legii prin separarea funcţiilor de Preşedinte de cea de Director General, a eşuat într-o decizie de neconstituţionalitate a Curţii Constituţionale şi o trimitere, către Parlament, pentru reexaminare, din partea Preşedintelui Iohannis.
Comisia de Etică şi Arbitraj din TVR rămâne probabil cel mai funcţional mecanism de autoreglementare din presa din România şi un for reprezentativ pentru ‘disidenţa’ profesioniştilor din televiziunea publică. Din păcate, conform legii în vigoare, punctele de vedere ale aceste comisii au doar rol consultativ.
Consiliul Naţional al Audiovizualului
În urma protestelor şi criticilor publicului, CNA a încercat să fie mai activ în analizarea sesizărilor acumulate în campania electorală din 2016, dar şi în prima parte a anului 2017.
Faţă de anul precedent, membrii CNA s-au reunit în sensibil mai multe şedinţe şi au acordat mai multe sancţiuni, dar nu suficient de multe şi de consistente încât să descurajeze derapajele deontologice în rândul radiodifuzorilor.
Activitatea instituţiei a fost afectată şi de disensiunile interne, dar şi de atacurile venite tocmai din partea televiziunilor nemulţumite de sancţiunile primite.
Imaginea instituţiei ar putea fi afectată şi de faptul că Laura Georgescu, preşedinta CNA, judecată pentru fapte de corupţie, nu şi-a dat demisia nici în 2017, deşi au trecut doi ani de la trimiterea sa în judecată.
Accesul la informaţiile de interes public
Deşi guvernul Cioloş, prin modificările legislative operate, a simplificat procedurile, iar Parlamentul anterior a lărgit lista instituţiilor care se supun legii, accesul cetăţenilor şi al jurnaliştilor la informaţii de interes public rămâne în continuare problematic.
O iniţiativă legislativă care a vizat extinderea listei de informaţii pe care autorităţile publice sunt obligate să le comunice din oficiu a fost respinsă de Parlamentul României, iar, conform unui document al Consiliului Europei, accesul persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale la informaţii publice în limba lor maternă este în continuare restricţionat.
Primăria Generală a Capitalei s-a dovedit a fi una dintre cele mai opace instituţii publice. Aceasta a refuzat în repetate rânduri să publice informaţii de interes public pe site-ul oficial, nu a pus în dezbatere proiecte de acte normative importante şi a încercat restricţionarea participării cetăţenilor la şedinţele Consiliului General.
În perioada acoperită de acest raport a fost depus un proiect de lege de modificare a Codului de procedură penală teoretic în vederea armonizării acestora cu mai multe directive europene şi decizii ale instanţelor care vizează prezumţia de nevinovăţie a persoanelor aflate sub anchetă penală.
O încercare de modificare, în acelaşi sens, a Ghidului pentru relaţia cu mass-media, a fost iniţiată de Consiliul Superior al Magistraturii.
Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi jurnaliştii au atras atenţia că unele din noile prevederi sunt excesive şi ar putea împiedica furnizarea de informaţii de interes public despre anchetele penale aflate în desfăşurare, lipsind publicul de informaţii corecte, comunicate în mod oficial şi, de dorit, nepărtinitor de către instituţiile din justiţie.
Comunitatea maghiară şi libertatea de expresie
Aspiraţiile politice ale minorităţii maghiare (drepturi lingvistice, autonomia teritorială) sunt în continuare stigmatizate atât de o parte din mass media, cât şi de autorităţi ale statului, lucru care a făcut să apară în continuare iniţiative legislative menite să blocheze dezbaterile pe acest subiect.
Legislaţia românească este de multe ori aplicată cu rea-voinţă de autorităţile publice, ceea ce duce la restricţionarea folosirii simbolurilor maghiare (drapel, imn etc.) chiar şi în mediul privat.
La începutul anului 2018, Consiliul Europei a publicat a patra Opinie a Consiliului Consultativ cu privire la Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, document care menţionează numeroase abuzuri ale autorităţilor române împotriva comunităţii maghiare, sub aspectul dreptului la libertatea de expresie.
Agresiuni, ameninţări, insulte
În 2017, jurnaliştii au fost agresaţi, ameninţaţi şi insultaţi de oameni de afaceri, fotbalişti, politicieni, muncitori pe şantier, persoane publice, enoriaşi. Printre altele, în localitatea unde locuiau părinţii unui jurnalist de investigaţie au fost mânjite mai multe inscripţii injurioase, după publicarea unor materiale despre corupţia din zonă.
Un fost tenisman român renumit a jignit o jurnalistă britanică. Fostul preşedinte al statului şi un editorialist cunoscut şi-au adresat reciproc invective în spaţiul public. Mai mulţi fotbalişti au fost agresivi cu reporterii. Primarul Timişoarei i-a numit pe jurnaliştii locali „paraziţi sociali”.
Piaţa de media
Efectele crizei financiare s-au mai estompat şi multe instituţii de presă au cunoscut un reviriment financiar în 2017. Au existat şi instituţii de presă care au continuat să aibă mari dificultăţi financiare, ceea ce, în unele cazuri, a dus la închiderea acestora.
Piaţa de publicitate a crescut cu 11% faţă de anul anterior şi a atins o valoare de 408 milioane de euro. Televiziunile de ştiri au atras aproximativ 23 de milioane de euro în anul precedent. Românii petrec de două ori mai mult timp în faţa televizorului faţă de media globală, potrivit unui studiu.
CNA a respins acordarea licenţei unui post de televiziune suspectat că ar fi fost deţinut de o companie implicată în distribuirea propagandei ruseşti în România. Tirajele presei scrise (tipărite) au continuat să scadă şi în 2017.
Produsele de jurnalism independent s-au înmulţit şi se bucură de un interes tot mai crescut din partea publicului.
Două radiouri naţionale importante au decis să se transforme în reţele de posturi regionale, după o decizie a CNA care le interzicea posturilor naţionale să difuzeze publicitate regională sau locală.
Presiuni în redacţii
În 2017, mai mulţi jurnalişti au demisionat acuzând presiuni în redacţii. De asemenea, jurnalistul Dragoş Pătraru a fost din nou în situaţia de a-şi muta emisiunea de la o televiziune la alta, din cauza presiunilor patronale.
La rândul său, un jurnalist de la Adevărul a fost dat afară după ce a criticat public presiunile şi tentativele de cenzură din redacţie.
În plan local, doi ziarişti de renume au fost concediaţi de la Gazeta de Sud în urma unei Adunări Generale a Acţionariatului şi au pus această decizie pe seama faptului că deciziile lor editoriale au deranjat interesele acţionarilor.
Problemele penale ale patronilor de presă
Anul 2017 a adus un nou val de dosare penale pentru patroni din presa centrală şi locală. Acuzele variază de la mărturie mincinoasă, trafic de influenţă, spălare de bani, constituire de grup infracţional organizat, şantaj, dare de mită, etc., până la crime împotriva umanităţii (dosarul Mineriada în care este trimis în judecată Adrian Sârbu).
Sorin Alexandrescu, directorul Antena Group, şi Camelia Voiculescu, preşedinta grupului Intact, au fost condamnaţi definitiv la 4 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru şantaj şi, respectiv, 1 an şi 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la şantaj.
Antena TV Group a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 200.000 de lei. Actele de şantaj l-au vizat pe Ioan Bendei, administratorul RCS&RDS. Acesta, la rândul său, a fost trimis în judecată de DNA în august 2017, alături de RCS&RDS, compania acţionară a televiziunilor DIGI şi un număr de alte persoane din managementul acestei companii (Mihai Dinei, Alexandru Oprea, Serghei Bulac) pentru infracţiunile de dare de mită şi spălare de bani.
Doi patroni se află în procedură de extrădare, unul în Marea Britanie (Alexander Adamescu, România liberă), altul în Serbia (Sebastian Ghiţă, controlează România TV). Alexander Adamescu este acuzat de complicitate la dare de mită către judecători români. Adamescu a fost reţinut de autorităţile britanice în martie 2018 pentru prezentarea de documente false în faţa instanţei, în procesul de extrădare.
Sebastian Ghiţă a fugit din România în ultima zi în care beneficia de imunitate parlamentară, în timp ce se afla sub supraveghere judiciară. Sebastian Ghiţă este inculpat în cinci dosare, pentru şantaj (în care ar fi folosit Realitatea TV şi România TV), trafic de influenţă, spălare de bani, constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă ş.a., dar a fost achitat (încă nu definitiv) într-un dosar ce viza o presupusă dare de mită.
Trei patroni media au fost eliberaţi condiţionat din închisoare: Dan Voiculescu (a cărui familie deţine Intact Publishing, Antena Group şi Antena 3), Dan Diaconescu (fost patron OTV), Maricel Păcuraru (Realitatea TV). Dan Voiculescu fusese condamnat pentru privatizarea frauduloasă a ICA, iar la data eliberării sale doar o mică parte din prejudiciu fusese recuperată de stat.
Dan Diaconescu fusese condamnat pentru şantaj. Maricel Păcuraru fusese condamnat pentru infracţiunile de spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.
Dan Andronic, patronul Evenimentului zilei are trei dosare pe rolul instanţelor, fiind acuzat de mărturie mincinoasă, favorizarea infractorului, aderarea la un grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă. La doi ani de la reţinerea sa pentru 24 de ore, dosarul lui Cristian Burci (Adevărul Holding şi Prima TV), deschis de către procurorii DIICOT Olt, încă nu a fost finalizat.
Şi patroni din presa locală au avut probleme penale. Sorin Strutinsky (Telegraf, Neptun TV) a fost condamnat în decembrie 2017, la 7 ani şi 4 luni de închisoare într-un dosar de trafic de influenţă. Hotărârea nu este definitivă. El mai este judecat în alte două dosare, pentru complicitate la luare de mită, trafic de influenţă ş.a., într-unul dintre aceste dosare fiind implicate şi instituţiile sale de presă. Aristotel Căncescu (preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, patron al Mix TV), are pe rolul instanţelor de judecată şase dosare penale instrumentate de DNA, din care două din 2017.
La finalul lui 2017, după aproape 11 ani de procese, Liviu Man, Dan Pârcălab, Aurelian Grama şi celelalte persoane din dosarul care a implicat grupul local de presă Gazeta, trimise în judecată de DIICOT în 2007 pentru şantaj, constituirea unui grup infracţional şi spălare de bani, au fost achitate.
Trimite un comentariu