Skip to main content

Preşedintele CNA a propus interzicerea spotului eMag. A picat la vot: „Nu le pot răspunde acestor oameni că nu există încălcări, când, de fapt, există, din punctul meu de vedere”

 
Preşedintele CNA a propus interzicerea spotului eMag. A picat la vot: „Nu le pot răspunde acestor oameni că nu există încălcări, când, de fapt, există, din punctul meu de vedere”

Clipul eMag cu Mihail Şora a ajuns în "gura" CNA. Forul audiovizual a analizat spotul eMag, realizat de Papaya Advertising, care a inflamat spaţiul public şi care a adus şi o serie de reclamaţii la CNA.

Publicitate

Monica Gubernat, preşedintele CNA, a cerut intrarea în legalitatea a spotului pentru încălcarea legislaţiei privind informarea corectă. Cu alte cuvinte, oprirea spotului în varianta actuală.

Cum a explicat şefa CNA propunerea? Cu citate din reclamaţiile primite de la petenţi.

„Eu voi propune o decizie de intrare în legalitate pe art 93, privind informare corectă. Chit că va fi un vot, al meu, eu nu le pot răspunde acestor oameni că nu există încălcări, când, de fapt, există, din punctul meu de vedere”, a explicat şefa CNA.

Propunerea de intrare în legalitate a spotului a avut doar două voturi „pentru”, Monica Gubernat şi Ramona Sorescu. Ceilalţi membri au fost împotrivă: Dorina Rusu, Ramona Sorescu, Alex Kocsis, Orsolya Borsos, Nicolaie Bălaşa, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu şi Răsvan Popescu.

Cu alte cuvinte, CNA a decis că reclama emag nu are elemente de încălcare a legislaţiei.

Paginademedia.ro prezintă în continuare din discuţiile de astăzi de la CNA:

Nu se spune nicăieri în spotul acesta că Mihai Şora a fost disident sau că s-a luptat cu regimul totalitar

Dorina Rusu, membru CNA:

De când a apărut spotul acesta au fost atâtea dezbateri în spaţiul public, drept să spun că am citit cam tot ce s-a discutat. Mi se pare cumva asimptomatic ca acum la 30 de ani de la Revoluţie să discutăm în asemenea fel despre un spot comercial despre libertate.

Cred că am ajuns să discutăm despre un spot pentru că nu a existat în România o dezbatere reală despre comunism, despre efectele lui. Nu asta este tema. Dar cred că aceasta este unul dintre motivele pentru care în jurul unui spot este o dezbatere atât de intensă.

Am citit şi reclamaţiile şi cam tot ce s-a scris despre această campanie. Aş vrea să spun că, după părerea mea, sunt două subiecte, reclamaţiile au două teme: una este cea legată de Mihai Şora şi de faptul că el nu ar avea dreptul să apară într-un spot să vorbească despre libertate pentru că ar fi fost nu ştiu ce privilegiat în perioada Comunistă.

În primul rând, lucrul acesta nu este adevărat, pentru că nu a avut privilegii. El a fost plecat în Franţa şi când s-a întors, pentru o vizită scurtă, nu a mai fost lăsat să plece. Este adevărat că a rămas aici şi că nu a fost disident.

Dar nu se spune nicăieri în spotul acesta că Mihai Şora a fost disident sau că s-a luptat cu regimul totalitar. Spune că el, ca noi toţi, a fost lipsit de libertate şi nu e nimic neadevărat în această afirmaţie. El, ca noi toţi, a fost lipsit de libertate.

Nu mă simt îndreptăţită să discut despre trecutul unui om care are astăzi 102 ani şi nu mă simt îndreptăţită să discut despre ce a făcut acest om în urmă cu 70 de ani.

Nu mă simt îndreptăţită să discut despre trecutul unui om despre care nu ştiu decât ceea ce am citit în diferite surse şi să spun dacă a fost sau nu a fost un erou.

(…) Ştiu că în ultimii ani a fost cumva asimilat cu ideea de protest, cu ideea de luptă pentru libertate şi poate că şi din acest motiv reacţiile împotriva acestui spot sunt atât de virulente.

Din tot ce am citit şi tot ce am văzut, am văzut luări de poziţie foarte intransigente a unor diverse persoane, chiar şi dintre cei care au reclamat.

Reclama e foarte inteligent făcută. Oamenii care au făcut acest spot ştiau exact ce reacţii se vor naşte

Radu Herjeu, membru CNA:

„Sigur că mi-am pus întrebarea văzând spotul de ce în locul domnului Şora nu este unul dintre cei pomeniţi de doamna Rusu, unul dintre foşti deţinuţi politici, în gura căruia, poate, aceste amintiri despre cum „am pierdut libertatea”, „ne-au condamnat pe toţi”, garduri de sârmă ghimpată, poate ar fi avut o altă greutate.

Dar asta a fost decizia departamentului creativ al firmei care a făcut spotul şi care sunt absolut convins că nu are absolut nicio legătură cu campania electorală şi cu zona pentru care domnul Şora reprezintă un simbol.

Nu ştiu dacă aţi observat, reclama e foarte inteligent făcută. Deşi vorbeşte domnul Şora, într-un singur caz se vorbeşte la persoana întâi şi e clar că vorbeşte la singular. În rest, se referă la „noi”. E foarte inteligent făcut, pentru că poate să spună că nu despre domnia sa este vorba.

(…) Asta s-a dorit. Oamenii care au făcut acest spot ştiau exact ce reacţii se vor naşte, ce discuţii se vor naşte în spaţiul public.

Din punctul meu de vedere este un mare deserviciu pe care l-au făcut unei persoane de o vârstă înaintată. L-au supus unei gargare publice înfiorătoare şi de o parte şi de cealaltă.

Sigur că stricto senso e greu să-l legi electoral, deşi, nu ne-am născut toţi ieri. Dar strict nu-l poţi lega electoral, pentru că nu promovează în mod direct nici un candidat sau partid.

Din punctul meu de vedere, este un spot comercial şi nu poate fi încadrat la lipsă de informare corectă, atâta timp cât domnia sa vorbeşte la plural.

Într-adevăr nişte oameni în România au pierdut libertatea cam pe vremea aceea, nişte oameni au fost împuşcaţi încercând să plece din România, nişte oameni în România au făcut puşcărie, în perioada comunistă. Dar nu domnul Şora. Dar domnul Şora vorbind aşa la plural, din punctul meu de vedere nu poate fi încadrat la lipsă de informare corectă.”

E o comunicare comercială şi trebuie tratată ca atare

Răsvan Popescu, membru CNA:

Asocierea aceasta a libertăţii, care e un concept mult mai larg, cu libertatea de a alege nişte produse de pe un site nu mi se pare de bun gust, dar nici nu e ceva ilegal. Undeva poate la coada lanţului, cei care au luptat pentru libertate şi-au dorit şi să trăim mai bine.

Altfel, e o comunicare comercială şi trebuie tratată ca atare, şi din acest punct de vedere nu are nimic ilegal. În rest, nu cred că e cazul să discutăm noi biografia unei persoane din punct de vedere al informării corecte.”

Libertatea de care vorbeşte domnul Şora e mai degrabă o libertate a domniei sale. Există suficient de multe confuzii şi limitări în abordarea din interiorul textului

Nicolaie Bălaşa, membru CNA:

„Am trecut în revistă aproape toate reclamaţiile şi sincer să fiu mi-au adus aminte de vechea dispută adusă în tribuna filozofie când se pune problema când un om cunoscător de filosofie este sau nu filosof.

Să nu credeţi că este o tendinţă de a-l pune sub semnul întrebării pe domnul Şora, ca intelectual. M-am uitat peste bibliografia dumnealui şi am văzut că a publicat o singură carte şi din păcate nu am citit niciuna dintre cărţi. Îl cunosc doar din articolele publicate în Revista XXII.

Ideea pe care vreau să o spun este legată de termenii de frică şi de libertate care se regăsesc în textul reclamei. Când spun acolo „ne-au condamnat pe toţi la frică” mi se pare o formă restrictivă a condamnării, pentru că regimul comunist a mers până acolo la desfiinţarea fiinţei umane.

Aduceţi-vă aminte de Experimentul Piteşti, puşcăriile de la Dej, Periprava sau canalul Dunăre-Marea Neagră. Ori frica, chiar dacă ai lua-o în sensul lui Nietzsche că ar fi cel mai puternic sentiment uman, tot nu ar ajunge la anularea fiinţei umane, idee şi practică a sistemului comunist din România, de dinainte de 89, mă refer la anii 56 – 60 şi imediat după aceea.

Cu alte cuvinte, abordarea din acest clip publicitar mi se pare suficient de restrictivă şi în momentul în care se pune problema libertăţii. Libertatea fiind, aşa cum v-am spus, un concept suficient de sensibil.

Am să vă citez o spusă a lui Jean Jacques Rousseau: „Suntem condamnaţi să fim liberi, dar într-o libertate înlănţuită. Suntem condamnaţi să fim liberi, însă într-o libertate care este supusă normativităţii”. Cu alte cuvinte, libertatea de care vorbeşte domnul Şora e mai degrabă o libertate a domniei sale, nu o libertate a celor care au trecut prin tot ce a însemna desfiinţarea fiinţei umane.

Din punctul meu de vedere, există suficient de multe confuzii şi limitări în abordarea din interiorul textului, chestiune care nu ne duce neapărat la o dezinformare, dar la o informare limitată a celor două concepte: frică şi libertate.

Eu voi propune o decizie de intrare în legalitate

Monica Gubernat, preşedintele CNA:

„Eu voi face o propunere şi voi avea următoarele argumente, argumente pe care mi-am permis să le iau din sesizările transmise.

Prima sesizare:

„Sunt un cetăţean româna care a cunoscut şi trăit în familie efectele regimului opresiv, totalitar comunist şi preţuieşte nespus memoria şi sacrificiul celor care au suferit cenzura, interogatoriile, închisoarea politică şi tortura. (…).

A doua sesizare:

„Am trait in comunism, am indurat toate relele lui. Am detiniti politici in familie. A fost perioada care a facut cele mai multe victime si care ne a schimbat, pe noi ca popor pe veci. Pur si simplu MA DOARE sa mi aduc aminte de acele vremuri!

Libertatea nu inseamna sa poti cumpara de la emag! Va rog sa nu mai permiteti astfel de reclame! E ca si cand le ai spune evreilor sa fie fericiti ca si pot cumpara sampon sa si spele parul care le a crescut dupa ce au fost tunsi zero! Este revoltator!!!!.

A treia sesizare:

In numele meu si al celor ce cunosc cate ceva despre perioada comunista a anilor ’50, va rog sa suspendati reclama EMAG, in care apare fostul consilier al Anei Pauker, Mihai Sora, ce ne vorbeste despre libertate si opresiunea comunista.

Se poate verifica foarte usor faptul ca el a fost un membru al Partidului Comunist Francez, intors in Romania si „arestat” ( ce gluma sinistra !) de catre Ana Pauker, care i-a spus „”tu nu mai pleci de aici , oferindu-i un post la Ministerul de Externe, din acea perioada.

Este un afront la adresa memoriei miilor de victime ale comunismului, ce-au sfarsit in temnite sau la Canal, ca acest impostor sa se disimuleze, in mod public, in mod repetat, in ceea ce nu a fost. Va rog, va rugam, blocati aceasta minciuna de pe posturile TV.

Nu pentru asta au murit oameni la Revolutie… Nu pentru asa ceva! Va multumesc.

A patra sesizare:

Consider, in calitate de: fost profesor de istorie la gimnaziu si liceu, cercetator acreditat al Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii, (…) ca este necesar, pentru respectarea adevarului istoric, pentru educatia tinerei generatii, pentru corecta informare si educarea acesteia prin intermediul mass-media (…), ca spotul mincinos difuzat de EMAG trebuie sa fie retras de la difuzare si refacut conform adevarului istoric

Eu voi propune o decizie de intrare în legalitate pe art 93, privind informare corectă. Chit că va fi un vot, al meu, eu nu le pot răspunde acestor oameni că nu există încălcări, când, de fapt, există, din punctul meu de vedere.

Nu consider însă că apariţia lui Mihai Şora în acest spot încalcă cuiva vreo demnitate

Dorina Rusu, membru CNA:

„Aţi citit frumos, doamna Gubernat. Cred că fiecare dintre noi are ori bunici ori prieteni sau cunoştinţe care au suferit în perioada comunistă. Nu despre asta e vorba aici.

Sigur că oamenii au dreptul să se plângă, au dreptul să considere tot ce vor dânşii să considere. Oamenii care au suferit în perioada comunistă au tot dreptul la respect.

Nu consider însă că apariţia lui Mihai Şora în acest spot încalcă cuiva vreo demnitate. Nu consider că în acest spot se face referire la faptul că Mihai Şora a fost disident sau luptător anticomunist.”

Cristina Pocora, membru CNA:

„Urmărind clipul, ca pe toate celelalte clipuri publicitate, nu găsesc ca acest clip ar avea elemente care să încalcă legea noastră şi să rezulte de aici că acest clip ar trebui să intre în legalitate, pentru că nu îmi dau seama în ce puncte. Clipul comercial eMag, din punctul meu de vedere, nu are elemente de încălcare a legislaţiei noastre.

Pot să accept, însă, că nu a fost potrivit, din punctul de vedere al multor persoane, ca domnul Şora să apară în acest clip. Dar nu suntem noi instanţa morală să apreciem acest lucru.”

Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • Gubernat Monica este cea mai mare *** ce a activat la CNA de la infiintare ! ***-auzi sa vorbeasca ea despre Sora !
  • pacat ca nu mai traieste visinescu. acum ar fi facut reclama la medicamente pentru prostata.
  • Toți apologeții libertății de exprimare, în frunte cu onor presedintele CNA, tocmai asta nu vor în România: libertatea de exprimare! De ce Șora n-ar avea dreptul să vorbească despre asta? Eu cred că și cel mai mare fost torționar are dreptul si are voie să se exprime dacă respectă legea. Pentru că în libertate si in democratie exact asta e sensul maxim: sa poti sa discuti teme publice, indiferent de cat sau cum ai trait.
  • CNA nu-i poate sanctiona din cauza motivelor tehnice, ca foloseste pluralul.
    Cumparatorii trebuie sa sanctioneze cu portofelul, ca acolo doare cel mai tare.
  • Poate ca din punct de vedere tehnic CNA nu poate sa-i sanctioneze, pentru ca foloseste pluralul, bla, bla bla. Dar emag nu stia ce face, pentru ca nimeni nu risca atunci cand este vorba de o reclama la televizoare si aspiratoare. M-am saturat de publicitari si de gafele lor, iar ei se cred crema societatii. Consumatorii stiu ce au de facut cu acest site care este foarte scump oricum.
  • Corectă decizia CNA. Clipul nu este ilegal este doar imoral. Dl. Șora era la 33 de ani,adult membru al Partidului Comunist Francez, partid stalinist care în 1947 fusese eliminat de la guvernare și izolat pe scena politică din Franța fiind sub controlul Moscovei. Milita pentru eliminarea pluripartitismului și chema la insurecție. Dl Șora, adult, membru al acestui partid stalinist a revenit în România la un an după izolarea comuniștilor francezi când nu mai avea nicio șasă de carieră în Franța. Era comunist și est-european. Ne spune că a însoțit o delegație de comuniști francezi veniți în excursie și în vizită la Ministerul de Externe al Anei Pauker. Aceeași Ana Pauker,ce a fost comisar al Cominternului în anii `38, la Paris în Franța. Convingerea mea e că dl Șora era legătură din MAE cu comuniștii francezi, unii vechi cominterniști tovarăși ai Anei Pauker. Și-a pierdut poziția din MAE odată cu epurarea Anei Pauker. Dânsul povestește în interviuri că a protestat în șort ca să fie dat afară. Când dl Șora ”era arestat” la MAE, liderii comuniști puneau la cale arestarea preoților greco-catolici. Când dl Șora la 34 de ani protesta în șort, Securitatea îi trăgea un glonț în cap lui Petru Decean, de 23 ani, fost student la Drept, partizan din Grupul Dabija. Petre Decean, ce nevoit a luptat cu arma în mână pentru libertate a sfârșit aruncat într-o piviniță în munți, dl Șora ce a luptat în șort a trăit 100 de ani și ne dă lecții cum trebuie să ne păstrăm libertatea.
  • Herjeu are intrebări? Herjeu se indoieste? Herjeu gindeste?

Trimite un comentariu

sus