Skip to main content

Președintele CNA a propus interzicerea spotului eMag. A picat la vot: „Nu le pot răspunde acestor oameni că nu există încălcări, când, de fapt, există, din punctul meu de vedere”

 
Președintele CNA a propus interzicerea spotului eMag. A picat la vot: „Nu le pot răspunde acestor oameni că nu există încălcări, când, de fapt, există, din punctul meu de vedere”

Clipul eMag cu Mihail Șora a ajuns în "gura" CNA. Forul audiovizual a analizat spotul eMag, realizat de Papaya Advertising, care a inflamat spațiul public și care a adus și o serie de reclamații la CNA. 

Monica Gubernat, președintele CNA, a cerut intrarea în legalitatea a spotului pentru încălcarea legislației privind informarea corectă. Cu alte cuvinte, oprirea spotului în varianta actuală.

Cum a explicat șefa CNA propunerea? Cu citate din reclamațiile primite de la petenți. 

Publicitate

„Eu voi propune o decizie de intrare în legalitate pe art 93, privind informare corectă. Chit că va fi un vot, al meu, eu nu le pot răspunde acestor oameni că nu există încălcări, când, de fapt, există, din punctul meu de vedere”, a explicat șefa CNA. 

Propunerea de intrare în legalitate a spotului a avut doar două voturi „pentru”, Monica Gubernat și Ramona Sorescu. Ceilalți membri au fost împotrivă: Dorina Rusu, Ramona Sorescu, Alex Kocsis, Orsolya Borsos, Nicolaie Bălașa, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu și Răsvan Popescu.

Cu alte cuvinte, CNA a decis că reclama emag nu are elemente de încălcare a legislației.

Paginademedia.ro prezintă în continuare din discuțiile de astăzi de la CNA: 

Nu se spune nicăieri în spotul acesta că Mihai Șora a fost disident sau că s-a luptat cu regimul totalitar

Dorina Rusu, membru CNA:

De când a apărut spotul acesta au fost atâtea dezbateri în spațiul public, drept să spun că am citit cam tot ce s-a discutat. Mi se pare cumva asimptomatic ca acum la 30 de ani de la Revoluție să discutăm în asemenea fel despre un spot comercial despre libertate.

Cred că am ajuns să discutăm despre un spot pentru că nu a existat în România o dezbatere reală despre comunism, despre efectele lui. Nu asta este tema. Dar cred că aceasta este unul dintre motivele pentru care în jurul unui spot este o dezbatere atât de intensă.

Am citit și reclamațiile și cam tot ce s-a scris despre această campanie. Aș vrea să spun că, după părerea mea, sunt două subiecte, reclamațiile au două teme: una este cea legată de Mihai Șora și de faptul că el nu ar avea dreptul să apară într-un spot să vorbească despre libertate pentru că ar fi fost nu știu ce privilegiat în perioada Comunistă.

În primul rând, lucrul acesta nu este adevărat, pentru că nu a avut privilegii. El a fost plecat în Franța și când s-a întors, pentru o vizită scurtă, nu a mai fost lăsat să plece. Este adevărat că a rămas aici și că nu a fost disident.

Dar nu se spune nicăieri în spotul acesta că Mihai Șora a fost disident sau că s-a luptat cu regimul totalitar. Spune că el, ca noi toți, a fost lipsit de libertate și nu e nimic neadevărat în această afirmație. El, ca noi toți, a fost lipsit de libertate.

Nu mă simt îndreptățită să discut despre trecutul unui om care are astăzi 102 ani și nu mă simt îndreptățită să discut despre ce a făcut acest om în urmă cu 70 de ani.

Nu mă simt îndreptățită să discut despre trecutul unui om despre care nu știu decât ceea ce am citit în diferite surse și să spun dacă a fost sau nu a fost un erou.

(…) Știu că în ultimii ani a fost cumva asimilat cu ideea de protest, cu ideea de luptă pentru libertate și poate că și din acest motiv reacțiile împotriva acestui spot sunt atât de virulente.

Din tot ce am citit și tot ce am văzut, am văzut luări de poziție foarte intransigente a unor diverse persoane, chiar și dintre cei care au reclamat.

Reclama e foarte inteligent făcută. Oamenii care au făcut acest spot știau exact ce reacții se vor naște

Radu Herjeu, membru CNA:

„Sigur că mi-am pus întrebarea văzând spotul de ce în locul domnului Șora nu este unul dintre cei pomeniți de doamna Rusu, unul dintre foști deținuți politici, în gura căruia, poate, aceste amintiri despre cum „am pierdut libertatea”, „ne-au condamnat pe toți”, garduri de sârmă ghimpată, poate ar fi avut o altă greutate.

Dar asta a fost decizia departamentului creativ al firmei care a făcut spotul și care sunt absolut convins că nu are absolut nicio legătură cu campania electorală și cu zona pentru care domnul Șora reprezintă un simbol.

Nu știu dacă ați observat, reclama e foarte inteligent făcută. Deși vorbește domnul Șora, într-un singur caz se vorbește la persoana întâi și e clar că vorbește la singular. În rest, se referă la „noi”. E foarte inteligent făcut, pentru că poate să spună că nu despre domnia sa este vorba.

(…) Asta s-a dorit. Oamenii care au făcut acest spot știau exact ce reacții se vor naște, ce discuții se vor naște în spațiul public.

Din punctul meu de vedere este un mare deserviciu pe care l-au făcut unei persoane de o vârstă înaintată. L-au supus unei gargare publice înfiorătoare și de o parte și de cealaltă.

Sigur că stricto senso e greu să-l legi electoral, deși, nu ne-am născut toți ieri. Dar strict nu-l poți lega electoral, pentru că nu promovează în mod direct nici un candidat sau partid.

Din punctul meu de vedere, este un spot comercial și nu poate fi încadrat la lipsă de informare corectă, atâta timp cât domnia sa vorbește la plural.

Într-adevăr niște oameni în România au pierdut libertatea cam pe vremea aceea, niște oameni au fost împușcați încercând să plece din România, niște oameni în România au făcut pușcărie, în perioada comunistă. Dar nu domnul Șora. Dar domnul Șora vorbind așa la plural, din punctul meu de vedere nu poate fi încadrat la lipsă de informare corectă.”

E o comunicare comercială și trebuie tratată ca atare

Răsvan Popescu, membru CNA:

Asocierea aceasta a libertății, care e un concept mult mai larg, cu libertatea de a alege niște produse de pe un site nu mi se pare de bun gust, dar nici nu e ceva ilegal. Undeva poate la coada lanțului, cei care au luptat pentru libertate și-au dorit și să trăim mai bine.

Altfel, e o comunicare comercială și trebuie tratată ca atare, și din acest punct de vedere nu are nimic ilegal. În rest, nu cred că e cazul să discutăm noi biografia unei persoane din punct de vedere al informării corecte.”

Libertatea de care vorbește domnul Șora e mai degrabă o libertate a domniei sale. Există suficient de multe confuzii și limitări în abordarea din interiorul textului

Nicolaie Bălașa, membru CNA:

„Am trecut în revistă aproape toate reclamațiile și sincer să fiu mi-au adus aminte de vechea dispută adusă în tribuna filozofie când se pune problema când un om cunoscător de filosofie este sau nu filosof.

Să nu credeți că este o tendință de a-l pune sub semnul întrebării pe domnul Șora, ca intelectual. M-am uitat peste bibliografia dumnealui și am văzut că a publicat o singură carte și din păcate nu am citit niciuna dintre cărți. Îl cunosc doar din articolele publicate în Revista XXII.

Ideea pe care vreau să o spun este legată de termenii de frică și de libertate care se regăsesc în textul reclamei. Când spun acolo „ne-au condamnat pe toți la frică” mi se pare o formă restrictivă a condamnării, pentru că regimul comunist a mers până acolo la desființarea ființei umane.

Aduceți-vă aminte de Experimentul Pitești, pușcăriile de la Dej, Periprava sau canalul Dunăre-Marea Neagră. Ori frica, chiar dacă ai lua-o în sensul lui Nietzsche că ar fi cel mai puternic sentiment uman, tot nu ar ajunge la anularea ființei umane, idee și practică a sistemului comunist din România, de dinainte de 89, mă refer la anii 56 – 60 și imediat după aceea.

Cu alte cuvinte, abordarea din acest clip publicitar mi se pare suficient de restrictivă și în momentul în care se pune problema libertății. Libertatea fiind, așa cum v-am spus, un concept suficient de sensibil.

Am să vă citez o spusă a lui Jean Jacques Rousseau: „Suntem condamnați să fim liberi, dar într-o libertate înlănțuită. Suntem condamnați să fim liberi, însă într-o libertate care este supusă normativității”. Cu alte cuvinte, libertatea de care vorbește domnul Șora e mai degrabă o libertate a domniei sale, nu o libertate a celor care au trecut prin tot ce a însemna desființarea ființei umane.

Din punctul meu de vedere, există suficient de multe confuzii și limitări în abordarea din interiorul textului, chestiune care nu ne duce neapărat la o dezinformare, dar la o informare limitată a celor două concepte: frică și libertate.

Eu voi propune o decizie de intrare în legalitate

Monica Gubernat, președintele CNA:

„Eu voi face o propunere și voi avea următoarele argumente, argumente pe care mi-am permis să le iau din sesizările transmise.

Prima sesizare:

„Sunt un cetățean româna care a cunoscut și trăit în familie efectele regimului opresiv, totalitar comunist și prețuiește nespus memoria și sacrificiul celor care au suferit cenzura, interogatoriile, închisoarea politică și tortura. (…).

A doua sesizare:

„Am trait in comunism, am indurat toate relele lui. Am detiniti politici in familie. A fost perioada care a facut cele mai multe victime si care ne a schimbat, pe noi ca popor pe veci. Pur si simplu MA DOARE sa mi aduc aminte de acele vremuri!

Libertatea nu inseamna sa poti cumpara de la emag! Va rog sa nu mai permiteti astfel de reclame! E ca si cand le ai spune evreilor sa fie fericiti ca si pot cumpara sampon sa si spele parul care le a crescut dupa ce au fost tunsi zero! Este revoltator!!!!.

A treia sesizare:

In numele meu si al celor ce cunosc cate ceva despre perioada comunista a anilor ’50, va rog sa suspendati reclama EMAG, in care apare fostul consilier al Anei Pauker, Mihai Sora, ce ne vorbeste despre libertate si opresiunea comunista.

Se poate verifica foarte usor faptul ca el a fost un membru al Partidului Comunist Francez, intors in Romania si „arestat” ( ce gluma sinistra !) de catre Ana Pauker, care i-a spus „”tu nu mai pleci de aici , oferindu-i un post la Ministerul de Externe, din acea perioada.

Este un afront la adresa memoriei miilor de victime ale comunismului, ce-au sfarsit in temnite sau la Canal, ca acest impostor sa se disimuleze, in mod public, in mod repetat, in ceea ce nu a fost. Va rog, va rugam, blocati aceasta minciuna de pe posturile TV.

Nu pentru asta au murit oameni la Revolutie… Nu pentru asa ceva! Va multumesc.

A patra sesizare:

Consider, in calitate de: fost profesor de istorie la gimnaziu si liceu, cercetator acreditat al Consiliului National de Studiere a Arhivelor Securitatii, (…) ca este necesar, pentru respectarea adevarului istoric, pentru educatia tinerei generatii, pentru corecta informare si educarea acesteia prin intermediul mass-media (…), ca spotul mincinos difuzat de EMAG trebuie sa fie retras de la difuzare si refacut conform adevarului istoric

Eu voi propune o decizie de intrare în legalitate pe art 93, privind informare corectă. Chit că va fi un vot, al meu, eu nu le pot răspunde acestor oameni că nu există încălcări, când, de fapt, există, din punctul meu de vedere.

Nu consider însă că apariția lui Mihai Șora în acest spot încalcă cuiva vreo demnitate

Dorina Rusu, membru CNA:

„Ați citit frumos, doamna Gubernat. Cred că fiecare dintre noi are ori bunici ori prieteni sau cunoștințe care au suferit în perioada comunistă. Nu despre asta e vorba aici.

Sigur că oamenii au dreptul să se plângă, au dreptul să considere tot ce vor dânșii să considere. Oamenii care au suferit în perioada comunistă au tot dreptul la respect.

Nu consider însă că apariția lui Mihai Șora în acest spot încalcă cuiva vreo demnitate. Nu consider că în acest spot se face referire la faptul că Mihai Șora a fost disident sau luptător anticomunist.”

Cristina Pocora, membru CNA:

„Urmărind clipul, ca pe toate celelalte clipuri publicitate, nu găsesc ca acest clip ar avea elemente care să încalcă legea noastră și să rezulte de aici că acest clip ar trebui să intre în legalitate, pentru că nu îmi dau seama în ce puncte. Clipul comercial eMag, din punctul meu de vedere, nu are elemente de încălcare a legislației noastre.

Pot să accept, însă, că nu a fost potrivit, din punctul de vedere al multor persoane, ca domnul Șora să apară în acest clip. Dar nu suntem noi instanța morală să apreciem acest lucru.”

 

Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro

Comentarii

  • Toți apologeții libertății de exprimare, în frunte cu onor presedintele CNA, tocmai asta nu vor în România: libertatea de exprimare! De ce Șora n-ar avea dreptul să vorbească despre asta? Eu cred că și cel mai mare fost torționar are dreptul si are voie să se exprime dacă respectă legea. Pentru că în libertate si in democratie exact asta e sensul maxim: sa poti sa discuti teme publice, indiferent de cat sau cum ai trait.
  • CNA nu-i poate sanctiona din cauza motivelor tehnice, ca foloseste pluralul.
    Cumparatorii trebuie sa sanctioneze cu portofelul, ca acolo doare cel mai tare.
  • Poate ca din punct de vedere tehnic CNA nu poate sa-i sanctioneze, pentru ca foloseste pluralul, bla, bla bla. Dar emag nu stia ce face, pentru ca nimeni nu risca atunci cand este vorba de o reclama la televizoare si aspiratoare. M-am saturat de publicitari si de gafele lor, iar ei se cred crema societatii. Consumatorii stiu ce au de facut cu acest site care este foarte scump oricum.
  • Corectă decizia CNA. Clipul nu este ilegal este doar imoral. Dl. Șora era la 33 de ani,adult membru al Partidului Comunist Francez, partid stalinist care în 1947 fusese eliminat de la guvernare și izolat pe scena politică din Franța fiind sub controlul Moscovei. Milita pentru eliminarea pluripartitismului și chema la insurecție. Dl Șora, adult, membru al acestui partid stalinist a revenit în România la un an după izolarea comuniștilor francezi când nu mai avea nicio șasă de carieră în Franța. Era comunist și est-european. Ne spune că a însoțit o delegație de comuniști francezi veniți în excursie și în vizită la Ministerul de Externe al Anei Pauker. Aceeași Ana Pauker,ce a fost comisar al Cominternului în anii `38, la Paris în Franța. Convingerea mea e că dl Șora era legătură din MAE cu comuniștii francezi, unii vechi cominterniști tovarăși ai Anei Pauker. Și-a pierdut poziția din MAE odată cu epurarea Anei Pauker. Dânsul povestește în interviuri că a protestat în șort ca să fie dat afară. Când dl Șora ”era arestat” la MAE, liderii comuniști puneau la cale arestarea preoților greco-catolici. Când dl Șora la 34 de ani protesta în șort, Securitatea îi trăgea un glonț în cap lui Petru Decean, de 23 ani, fost student la Drept, partizan din Grupul Dabija. Petre Decean, ce nevoit a luptat cu arma în mână pentru libertate a sfârșit aruncat într-o piviniță în munți, dl Șora ce a luptat în șort a trăit 100 de ani și ne dă lecții cum trebuie să ne păstrăm libertatea.

Trimite un comentariu