Skip to main content

PROIECT. "Talpă" pentru presă. Nu dăm informații dacă sunt cerute cu rea credință! Cinci parlamentari vor să schimbe legea privind accesul la informațiile publice

 
PROIECT. "Talpă" pentru presă. Nu dăm informații dacă sunt cerute cu rea credință! Cinci parlamentari vor să schimbe legea privind accesul la informațiile publice

Patru parlamentari PSD și unul de la PNL s-au pus de acord să schimbe legea privind accesul la informațiile de interes public. Este vorba despre Legea 544/2001, care ajută deopotrivă jurnaliștii și cetățenii. 

Publicitate

Cele mai importante modificări: instituțiile pot refuza să comunice dacă informațiile "sunt solicitate cu rea-credință" (dar nu se punctează cum stabilesc dacă sunt de rea-credință). Autoritățile pot stabili o taxă pentru acces (indiferent dacă răspunsul este trimis fizic sau electronic).

În plus, dacă documentele cerute trec de 50 de pagini, nu se dau informațiile cerute.

Totodată, "dacă după trimiterea răspunsului se primește o nouă solicitare de la aceeași persoană (...) se clasează, făcându-se mențiune că s-a răspuns". Ce se întâmplă însă dacă același jurnalist nu are un răspuns complet și solicită noi date?

Este "o încercare de a tăia accesul la informațiile incomode", declară pentru Paginademedia.ro Emilia Șercan, ziaristă care a câștigat o serie de procese cu autoritățile care nu au oferit informațiile publice și profesor la Facultatea de Jurnalism.

Ce modificări se doresc, dar și declarațiile detaliate ale jurnalistei Emilia Șercan, în continuare.

Totul este în fază de proiect de lege depus la Senat de patru parlamentari PSD și de unul de la PNL, scrie Hotnews.ro

Una dintre modificări ar putea acorda posibilitatea instituțiilor să refuze accesul la informațiile de interes public dacă „acestea sunt solicitate cu rea-credinta”, după cum arată proiectul. 

De asemenea, proiectul mai prevede că intituțiile pot refuza să comunice anumite informații dacă acestea „fac trimitere la contracte care cuprind clauze confidentiale ce ar putea pune in pericol activitatea unor firme”, notează documentul. 

O altă prevedere propusă obligă solicitantul la plata unei taxe pentru serviciile oferite de către instituția publică.

„Cuantumul taxei pentru serviciile prestate, respectiv actiunile desfasurate, potrivit alin. (1) al prezentului articol, va fi stabilit prin act administrativ emis, sau dupa caz, adoptat de catre organele de conducere a entitatilor prevazute la art. 2, lit. a) din prezenta lege, respectiv prin Hotararea Consiliului Local in cazul unitatilor administrativ-teritoriale, in functie de durata, complexitatea si volumul serviciilor si actiunilor ce trebuie efectuate m vederea punerii la dispozitia petentilor a informatiilor solicitate, in forma solicitata, stabilirea respectivului cuantum fiind in competenta exclusiva a autoritalilor, sau dupa caz, a organelor de conducere a institutiilor publice mai sus mentionate”, arată documentul.

În actuala lege este prevăzut doar ca în cazul în care solicitarea de informații implică realizarea de copii de pe documentele deținute de autoritatea sau instituția publică costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, precizează Hotnews.

Vezi modificările propuse de parlamentari, aici

Inițiatorii legii depuse la Senat sunt:

  • Vlad Bontea - deputat PSD
  • Claudiu Augustin Ilişanu - deputat PSD
  • Florin Roman - deputat PNL
  • Eliza Ştefănescu (Peţa) - deputat PSD
  • Gabriel George Vișan - deputat PSD

Printre motivele invocate de aceștia se numără:

- Aceste reglementări absurde dau prilejul diverșilor ONG-isti care, sub pretextul că sunt în scopul pentru asigurarea respectării dreptului cetățeanului, solicită nu doar simple documente ce constituie informații publice, ci întregi arhive de mii de pagini de documente pe mai mulți ani.

- Primăriilor le cer, le vor pe e-mail scanate. Neexistând nici o limitare în acest sens și fiind conștienți că nu au pentru ce să răspundă, ba chiar mai mult nici nu sunt obligați la o adică să semneze cererea.

- După efectuarea acestor operațiuni și primirea documentelor, acestea sunt folosite de către aceștia în scopul exercitării diverselor forme de șantaj, fie față de funcționarii din Primării sau demnitari, fie față de firmele cu care Primăriile în cauză au încheiate diverse contracte și așa mai departe.

Legea 544, „arma” jurnaliștilor. Emilia Șercan, zeci de procese cu autoritățile

Pe lângă faptul că Legea 544/2001 este de ajutor oricărui cetățean, este și o „armă” a jurnaliștilor. Presa poate solicita informații de interes public în baza acestei legi, iar în caz de refuz ziariștii se pot adresa instanțelor de judecată.  

Emilia Șercan, jurnalist de investigații și profesor la Facultatea de Jurnalism din București, a câștigat zeci de procese cu autoritățile publice în spețe legate de informațiile de interes public. 

Ce spune Șercan despre proiect? - O încercare de a tăia accesul la informațiile incomode

Contactată de Paginademedia.ro, jurnalista a vorbit despre propunerea parlamentarilor și despre Legea 544/2001:

- Modificarea încearcă să amputeze accesul oamenilor la informațiile statului. În ultimii ani, jurnaliștii au început să fie mai insistenți. Oamenii au început să folosească legea pentru a obține informații.

- Au început și ONG-urile și persoanele fizice să ceară date. De aici vine și deranjul mare al acestor parlamentari. Prin Legea 544/2001, instituțiile sunt obligate să furnizeze informații publice și să le pună la dispoziția oamenilor.

- Când o instituție nu îți furnizează datele ai posibilitatea să o dai în judecată. Eu am deschis primul proces unei instituții publice în 2016, iar de atunci s-au adunat alte zeci de procese. Mulți jurnaliști au început, de asemenea, să cheme la Tribunal instituții pentru că li s-a refuzat accesul la informații publice. E un drept al nostru.

- Noi suntem interfața dintre cetățean și stat. E clar o încercare de a tăia accesul la informațiile incomode pentru că legea prevede inclusiv posibilitatea de a cere contracte de achiziții.

- Confidențialitatea poate fi rezolvată foarte ușor. Datele cu caracter personal pot fi anonimizate (n.r. - GDPR), iar cele de interes public furnizate.

- Nu poți determina dacă un om pornește cu rea-credință un demers. Ar trebui să plecăm mereu de la prezumția de bună-credință. Nu poți determina că un om acționează cu rea-credință. Ce înseamnă acest lucru? Spui că acționează cu rea-credință dacă ți-a trimis mailul la 4 dimineața pentru că atunci a avut timp? sau că a trimis 2 mailuri în interval de zece minute?

- Este o justificare ridicolă și face un foarte mare deserviciu în planul imaginii celor două partide, PSD și PNL.

- În mod normal, o astfel de prevedere nu ar trebuie să treacă, încalcă vizibil Constituția. Accesul la informațiile de interes public este garantat. Constituția prevede accesul la orice fel de informații de interes public. Ne-ar arunca în zona țărilor cu regim autocratic. Am fi scoși din Uniunea Europeană, neoficial. Am fi scoși la nivel de practică, la nivel de principia și la nivel de valori.

Autor: Raul Bambu raul.bambupaginademedia.ro

Trimite un comentariu