Skip to main content

DE CITIT. Textele lunii februarie: investigaţia Recorder despre suplimentele alimentare şi alte materiale din presa independentă şi cea locală. Listă de Tudor Muşat

 
DE CITIT. Textele lunii februarie: investigaţia Recorder despre suplimentele alimentare şi alte materiale din presa independentă şi cea locală. Listă de Tudor Muşat

SUPERSCRIERI. Investigaţia Recorder despre suplimentele alimentare se regăseşte pe lista recomandărilor #Superscrieri, din februarie. Ampla investigaţie pune cap la cap iţele unei întregi afaceri, care implică de la afacerişti ucrainieni, ruşi şi români, la reclame înşelătoare, găzduite de site-uri precum click.ro, romaniatv.net, b1.ro, cancan.ro, realitatea.net şi wowbiz.ro.

Publicitate

Este vorba despre reclamele ilustrate cu negi, micoze, viermi, burţi revărsate. Ce e în spatele lor? Răspunsul, în material.

Juriul Superscrieri, competiţia care premiază anual cele mai bune materiale din presa românească, a stabilit topul celor mai bune materiale de presă din ultima lună. Avem texte de la publicaţii ca Dela0.ro, Info Sud-Est, Teleleu, PressOne şi Scena9, printre altele.

NOTĂ. Acest top nu reprezintă un clasament, ci o listă de recomandări pentru public şi de aprecieri faţă cei ce ţin sus steagul meseriei de jurnalist. Selecţia lunii a a fost făcută de Tudor Muşat - realizator Europa FM şi B1 TV.

Paginademedia.ro prezintă în continuare cele opt texte:

1. VIDEO. Un banc prost: inegalitatea de gen - Redacţia Dela0

„Contribuie bancurile misogine la inegalitatea de gen? Ce rol au Biserica, media şi reţelele sociale în perpetuarea fenomenelor asociate? Cum funcţionează tiparele culturale tradiţionale în comunităţile româneşti şi de ce alimentează ele violenţa împotriva femeilor?

Am încercat să aflăm de la psihologi, apărători ai drepturilor omului, activiste feministe şi mediatori de conflicte.”

2. Uriaşa escrocherie a suplimentelor alimentare: milioane de euro din minciuni care împânzesc internetul - Andreea Pocotilă, Sergiu Dimitriu, Alex Nedea (Recorder)

„O reţea internaţională coordonată din Rusia şi Ucraina duce o campanie de escrocare în masă a populaţiei de vârsta a treia din România: oamenii sunt atraşi cu reclame mincinoase postate pe internet, sunt convinşi să renunţe la tratamentele prescrise de medici şi să le înlocuiască cu suplimente alimentare fantomă, care le pot pune viaţa în pericol.

La mijloc este o afacere de zeci de milioane de euro, iar principalele victime sunt pensionarii şi alte categorii de persoane neexperimentate în navigarea pe internet şi în verificarea informaţiilor.”

3. Unde a ajuns miliardul de euro de la UE pentru Delta Dunării. Oamenii care controlează banii - Andreea Pavel, Cristian Andrei Leonte, Nathalie Bertrams, Ingrid Gercama şi Tristen Taylor (Info Sud-Est)



„Un miliard de euro a fost împărţit de o mână de oameni conectaţi prin relaţii personale, afaceri sau interese politice. Banii au fost trimişi de Bruxelles prin mecanismul Investiţiei Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), cu cel mai mare buget dintre toate ITI-urile Europei.

Instrumentul a fost conceput de fostul ministru Eugen Teodorovici, iar banii au fost gestionaţi de facto de prietenul său Horia Teodorescu, preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea. În prezent, Teodorovici monitorizează, în cadrul Curţii de Conturi, modul în care au fost împărţiţi banii europeni.”

4. INTERVIU VIDEO. Cum se formează munţii de gunoaie pe care nicio autoritate de mediu nu îi vede - Maria Tufan (PressOne)

„Este oare traficul singurul motiv pentru care ne ferecăm ferestrele caselor în încercarea de a scăpa de mirosul toxic de afară?

Activistul de mediu Octavian Berceanu spune că nu. Şi ne conduce, de-a lungul unui interviu video, în câteva zone critice ale Bucureştiului şi ale periferiilor sale. Ne vorbeşte despre efectele pe care acestea le au asupra aerului, solului, apei şi, în cele din urmă, asupra sănătăţii noastre.”

5. Cum ascultăm copiii - Oana Sandu, Ana Maria Ciobanu, ilustraţii de Loreta Isac (Podcastul MAME/Decât o Revistă)

„O serie audio de şase poveşti despre cum ascultă părinţii, medicii, profesorii, judecătorii, psihologii sau voluntarii din sistemul de protecţie a copilului. Ascultarea ne creşte stima de sine, rezilienţa şi capacitatea de a ne găsi singuri soluţiile. Când copiii sunt ascultaţi, se simt acceptaţi şi iubiţi.

Dacă ne dorim o societate tolerantă în care fiecare să-şi găsească locul şi să le ofere empatie celor din jur, trebuie să învăţăm să ascultăm copiii ca să înţelegem ce e de schimbat în lumea lor – acasă, la şcoală, la judecătorie, la medic sau într-un centru de plasament.”

6. Noua distanţare sexuală - Ioana Pelehatăi, ilustraţii de Wanda Hutira (Scena9)



„Viitorul intimităţii, al relaţiilor şi al sexului într-o lume (post-)pandemică e nebulos. În acelaşi timp, ştim deja din studii că izolarea dăunează psihicului şi că privarea de atingere umană e percepută de creier aproape ca o tortură.

Avem, totuşi, şi un fel de noroc: pandemia asta se întâmplă într-o lume în care există internet, aplicaţii de dating, social media, pornografie, jucării sexuale, videochat. Nu în ultimul rând, chiar şi-aşa, distanţaţi şi temporar izolaţi, ne avem unii pe alţii. Şi câteva întrebări: ce e de făcut, dacă suntem singuri în pandemie? E ok să ieşim cu oameni noi? Cu ce ne ţinem fanteziile sexuale ocupate şi libidoul activ? Şi cum ne ajută - sau ne încurcă - tehnologia în toate chestiile astea?”

7. Portrete de muncitori sezonieri în Germania: „Bani se fac, dar te omoară distanţa de copil” - Elena Stancu, fotografii de Cosmin Bumbuţ (Teleleu)



„Dorul de copii e cea mai mare suferinţă pentru românii plecaţi, mai dureros decât senzaţia de provizorat pe care le-o dă viaţa de muncitor migrant în Europa.

S-au obişnuit să stea la comun, în cazările din fermele germane, să se trezească la patru dimineaţa, să lucreze 12 ore pe zi, să fie vulnerabili într-o ţară în care nu ştiu limba şi în care unii dintre ei nu s-ar fi descurcat dacă nu i-ar fi adus un unchi, o vecină sau o cunoştinţă. Acestea sunt portretele unor părinţi care lucrează o fermă din Nürnberg, departe de copiii lor.”

8. FOTO. Tandreţe din arhive - Ioana Cîrlig (Scena9)



„De la începutul secolului trecut până ce fotografia color a ajuns în casele oamenilor, fotografii au privit spre iubire: arhivele sunt pline de nunţi, flirturi la ştrand, pupături şi îmbrăţişări. Am ales 20 şi-un pic de poze care m-au înduioşat şi m-au umplut de nostalgie, aşa cum doar o plimbare prin arhive foto o poate face. După un an în care ne-am distanţat, iar îmbrăţişările şi atingerile au ajuns să ne pară periculoase, fotografiile astea cu blândeţea şi afecţiunea din vieţile unor necunoscuţi pot fi balsam anti-tristeţe.”

Dezinformarea lunii, de Codruţa Simina

Aş nominaliza la dezinformarea lunii folosirea, în media şi în declaraţii publice, a termenului „vaccinare obligatorie” - care nu are acoperire în realitate, în România, în acest moment.

Pe fondul campaniei naţionale de vaccinare împotriva COVID-19 care se desfăşoară în România - şi care nu presupune niciun fel de obligativitate, am avut la finalul săptămânii un protest, împotriva aşa numitei „vaccinări obligatorii”.

În realitate, nu există în acest moment nicio prevedere legală care să impună obligativitatea vaccinării în România. Nicio „lege a vaccinării obligatorii” nu există. Avem un proiect de lege - PLx 399/2017 - aflat din 2017 în dezbaterea Camerei Deputaţilor şi iniţiat de Ministerul Sănătăţii. În forma sa actuală, proiectul nu impune vaccinarea obligatorie. Proiectul prevede că părinţii care refuză să-şi vaccineze copilul să fie chemaţi la consiliere şi să li se propună un calendar de recuperare a imunizărilor. În cazul refuzului, se poate ajunge la amendă, cea mai mare fiind de 10.000 de lei. Copiii pot merge la şcoală sau la grădiniţă chiar dacă nu au vaccinările la zi, potrivit proiectului de lege, excepţie făcând perioadele de epidemii cu boli în faţa cărora nu sunt protejaţi.

Dar succesul dezinformării este că dintr-o dată toţi folosim termenii „vaccinare obligatorie” sau „legea vaccinării obligatorii” ca şi cum acestea ar avea acoperire în realitate.

Articolul lunii pentru adolescenţi - recomandat de GEN, revistă

Anii în care am început să mă pierd pe mine - de Mădălina Bătrînca-Dimitriu, ilustraţii de Amalia Dulhan (Decât o Revistă)

recomandat de Iuliana Marcu, redactor în echipa Gen:

„Textul ilustrează o realitate grea, de obicei cenzurată de oamenii care aleg să nu vorbească despre problema sănăţii mintale, care de altfel este un subiect foarte important, pentru că la un moment dat cu toţii ne-am lovit într-o oarecare măsură de probleme generate de sănătatea noastră mintală.

Articolul vorbeşte despre cum depresia poate sta în calea multor oportunităţi, despre cum poate face o persoană să se înstrăineze de ea însăşi şi să se simtă singură şi despre mecanismele de adaptare alese pentru a face faţă acestei realităţi.”

Fotografia lunii - recomandată de Ioana Moldovan

Fotografia este realizată de Ciprian Hord - cont Instagram:

„Ella şi Ioan pozează pentru un nou proiect foto documentar, One flew over a gentry's nest. Spitalul de Psihiatrie Căpâlnaş, România, 2021.

Spitalul de Psihiatrie Căpâlnaş este adăpostit de castelul Mocioni-Teleki, construit între anii 1876-1879 după planurile arhitectului vienez Otto Wagner, care a fost inspirat de Micul Trianon la Versailles. În 1948, castelul şi moşiile au fost naţionalizate, confiscate de la proprietarii lor, familia Mocioni, şi ulterior au devenit spital de psihiatrie.

2021 va fi ultimul an pentru funcţionarea spitalului de psihiatrie în castel, moşia fiind restituită descendenţilor familiei Mocioni şi spitalul fiind mutat într-o clădire nouă şi modernă. În acest ultim an intenţionez să fac portrete de pacienţi şi personal în faţa spectaculosului castel care este în prezent casa noastră.”

Autor: Raul Bambu raul.bambupaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • Nu sunt postaca și m-am referit la un caz punctual, nu la emisiune în general. Chiar nu se poate vorbi cu voi.
  • Poftim ? Romania te iubesc e emisiune slaba ? Pai si alea de la Antenuta ce sunt postaco ?
  • Ce-i cu această campanie împotriva suplimentelor alimentare? Am vazut și la Romania te iubesc. Slabă emisiune (cel puțin acel episod). Îi arata pe unii care sufereau că s-au dat cu crema pentru cai, păi ăsta e argument împotriva suplimentelor alimentare?

Trimite un comentariu

sus