De ce cred mulţi ştirile false? "Unii nu fac diferenţa între o sursă serioasă şi un film youtube"

Fake-News în pandemie. Cum poţi crede aşa ceva? Şi totuşi, mulţi cred tot felul de teorii conspiraţioniste şi ştiri false.

„Adepţii teoriei conspiraţiei nu prea fac deosebirea între o sursă serioasă şi, de exemplu, un filmuleţ de pe YouTube. În plus, nici copiilor nu li se explică suficient la şcoală şi acest aspect”. O spune un neurolog, Franca Parianen, într-un material realizat de Deutsche Welle.

Mai ales persoanele care au pierdut o mare parte din controlul asupra propriei vieţi sunt dispuse să creadă tot felul de fabulaţii, spune specialistul

Un material modul cum unii oameni cad în „capcana” acestor ştiri, într-o perioadă în care pandemia a accelerat fenomenul Fake-News. Din seria Fake-News în pandemie, secţiune susţinută de Deutsche Welle.

Sunt oameni cate „caută parcă astfel de ştiri", spune un psiholog, Andreas Zick.

"Depinde de ideile preconcepute şi adversităţile pe care le avem. Cred în teorii ale conspiraţiei dacă am idei sau adversităţi preconcepute sau duşmani imaginari.

Inamicul poate fi, de exemplu, poliţia, guvernul sau activiştii pentru climă. În mediul online există destule „oferte“, menite să confirme teoria fiecăruia dintre noi”, explică psihologul Andreas Zick, potrivit Deutsche Welle.

Vaccinul şi teama

Un alt exemplu este cel al oamenilor care nu vor să se vaccineze. Andreas Kappers, de la catedra de psihologie din cadrul City, University of London, spune că teama de înţepătură ar fi principala cauza, dar şi faptul că oamenii găsesc materiale în surse discutabile în care se spune că vaccinurile sunt periculoase.

Persoanele vulnerabile, predispuse la conspiraţii

Cine este mai predispus la conspiraţii?

Sunt „mai ales persoanele care au pierdut o mare parte din controlul asupra propriei vieţi”, spune neurologul Franca Parianen.

Şi continuă: „Adepţii teoriei conspiraţiei nu prea fac deosebirea între o sursă serioasă şi, de exemplu, un filmuleţ de pe YouTube. În plus, nici copiilor nu li se explică suficient la şcoală şi acest aspect.”

Şi plictiseala din pandemie a contribuit a contribuit la tendinţa de a crede în teoriile conspiraţiei. Oamenii cu mai mult timp liber au ales să stea în mediul online, acolo unde au găsit grupuri cu conspiraţionişti, ulterior identificându-se cu acei oameni din acele grupuri.

Ştirile false se răspândesc pe reţelele sociale

Conform unui studiu efectuat în America, ştirile false se răspândesc foarte repede pe Twitter. Mai rapid decât informaţiile reale.

„Uneori ştirile inventate sunt transmise pe un ton emoţional, alteori tranşant. Uneori dezinformarea este atât de absurdă, pe alocuri şi extrem de amuzantă, încât până şi utilizatorii respectivei platforme spun că nu cred asemenea bazaconii”, spune Jens Koed Madsen de la Univesitatea Oxford.

Nu îi contraziceţi!

Celor care cred în teoriile conspiraţiei trebuie să le aduci argumente raţionale, nu să îi contrazici, spune psihologul Andreas Kappes.

„Dacă îi contrazici nu te vor mai asculta”, adaugă psihologul.

CITEŞTE ŞI: VIDEO. Fenomenul „deepfake”. Cum ne păcălesc manipulările din online? - „Peste 96% dintre filmuleţe deepfake au conţinut pornografic”