Skip to main content
PODCAST: OBAE ca un duş rece - Selly, la primul podcast după Nibiru. Totul despre fenomenul verii

VIDEO. Cât a costat, de fapt, Nibiru? Selly: „Peste 50 de milioane de euro”. Ce profit a făcut alături de Beach Please?

 
VIDEO. Cât a costat, de fapt, Nibiru? Selly: „Peste 50 de milioane de euro”. Ce profit a făcut alături de Beach Please?

VIDEO. Cât a costat Nibiru şi câţi bani a generat. „Este o investiţie foarte mare", spune Selly, despre cele peste 50 de milioane de euro care au intrat în proiect.

Publicitate

Nibiru a tras cortina după primul sezon, dar cifrele din spatele proiectului abia ies la lumină. Selly a vorbit, în podcastul Paginademedia.ro „Obae ca un duş rece”, cu Petrişor Obae, despre investiţia făcută în proiect, banii generaţi în economia locală şi modelul de business prin care a funcţionat oraşul de entertainment.

Este primul podcast la care Selly face bilanţul primei ediţii, după finalul verii 2026, o lună şi jumătate cu peste 40.000 de vizitatori în fiecare zi.

Peste 50 de milioane de euro a fost investiţia în teren şi amenajările Nibiru, potrivit lui Selly. Suma reprezintă însă investiţia de tip Capex, adică bani băgaţi în infrastructură şi amenajări care urmează să fie recuperaţi în timp.

Selly (Andrei Şelaru):

„Investiţia Capex însemnând teren şi amenajări care se permanentizează acolo, e o investiţie care va fi recuperată pe un exerciţiu evident de ani şi ani de zile. E o investiţie foarte mare, de peste 50 de milioane de euro.”

Câţi bani a generat Nibiru?

„Nibiru a generat aproximativ 300 de milioane de euro în economia locală, în timp ce Beach, Please! a contribuit cu alte aproximativ 100 de milioane de euro”, spune Selly.

Interviul exclusiv Paginademedia.ro, în continuare...

Selly: E o investiţie foarte mare, de peste 50 de milioane de euro. 

Petrişor Obae: La nivel de venituri, cam cât a generat Nibiru odată şi în celelalte business-uri?

Selly: Îmi place să comunic cifra cumulativă. Fără Beach, Please!, vreo 300 de milioane, cu tot cu Beach, Please!, sunt vreo 400 de milioani în economia locală. Deci în economia locară, însemnând tot ce cheltuie acei oameni acolo.

Cât au cheltuit la noi şi cât au cheltuit la restaurante, pe mâncare şi aşa mai departe. Sunt date pe care şi noi alegem să le păstăm pentru noi deocamdată, dar aşa cum am spus, deşi într-un an cu consum scăzut, adică cu o putere de cumpărare mai mică, oamenii ne-au surprins cu bonul mediu.

Adică am avut un bon mediu foarte, foarte, foarte solid. Per capita. Mai ales având în vedere că noi nu suntem o locaţie premium şi nici nu ne-am poziţionat vreodată ca atare şi nu ne dorim asta.

Noi suntem o locatie pentru toată lumea. Care a avut ca promisiune principală că mănânci şi bei cu 100 de lei. Adică intri, mănânc şi bei cu 100 de lei, cu tot cu acces. Şi promisiunea asta a rămas valabilă. Vorbim de 300 milioane de euro Nibiru în partea din economia locală, 100 milioane Beach, Please!, 400 în total.

Petrişor Obae: După ce aţi tras linie, cu ce aţi rămas?

Selly: Păi, Petrişor, în primul rând vorbeşti de investiţia Capex. Investiţia Capex însemnând teren şi amenajări care se permanentizează acolo, e o investiţii care va fi recuperată pe un exerciţiu evident de ani şi ani de zile.

E o investiţie foarte mare, de peste 50 de milioane de euro. După aceea, tu ai, evident, costuri operaţionale, însemnând operarea locaţiei, pază, echipe de curăţenie, artişti, scenotehnică, închirieri, de tot felul. Şi ai venituri.

Noi avem venituri din bilete vândute, avem venituri din consumaţie, din ce consumă oamenii înăuntru şi din parteneri, din sponsor. Acestea sunt cele trei linii de venit. Mai bine spus, consumaţii, chirii şi parteneri. Pentru că noi suntem acolo ca un mall care închiriază locaţii şi comisionează, iau o chirie variabilă sau o chirie fixă în funcţie de model pentru locaţia pe care o închiriază acolo.

Petrişor Obae: În parteneriatul acesta cu cei care au business-uri acolo, care era modelul?

Selly: Era un model similar cu centrele comerciale, principala diferenţă faţă de un centru comercial obişnuit, fie el, nu ştiu, Afi, Băneasa sau oricare altul, este că noi cu foarte mulţi chiriaşi am avut o componentă de marketing importantă în contracte, în care am livrat foarte mult marketing.

Deşi marketingul e şi intrinsec, adică şi dacă nu aveai marketing în contractul tău, ceea ce se întâmplă în momentul în care eşti prezent la Nibiru, tu fiind un restaurant, să spunem, de burger sau de pizza sau de un brand de haine, care îşi doreşte să extindă, care are poate deja 4-5 locaţii şi vrea să mai deschidă în următorii 2 ani încă, să spunem, 6-7 locaţii, principalul avantaj e că te descoperă oameni din toată ţara.

Asta by default, fără să ai de la noi pachet de postări, meet and greet cu influencer, în care îţi oferim o zi întreagă care e despre tine în locaţie şi aşa mai departe. 

Deci cumva este un deal în care tu primeşti foarte mult marketing gratuit, în care practic la final de sezon dacă eşti performant faci bani, faci profit, dar primeşti şi o tonă de marketing gratuit care ar trebui să se răsfrângă asupra restului locaţiilor tale ca partener. Asta aşteptam de la fiecare din chiriaşii noştri.

Şi a funcţionat. Adică sunt convins că avem acum chiriaşi care când vor deschide următoarea locaţie în Bucureşti sau în Iaşi sau în Braşov sau Craiova, centre de unde noi am atras foarte mulţi turişti la Nibiru, va fi un plus în acea locaţie din faptul că oamenii au gustat produsul lor la Nibiri şi vor acum să-l guste şi la ei acasă în oraşul lor.

VIDEO. Selly, toate detaliile despre Nibiru în primul podcast după prima ediţie. A meritat?

Citeşte şi: Selly vine LIVE la „Obae ca un duş rece”. PRIMUL podcast după terminarea Nibiru. Totul despre fenomenul verii

Autor: Claudia Baidoc claudia.baidocpaginademedia.ro
viewscnt

sus