CNA răspunde după scandalul Ioana Vitamina: „Au circulat informaţii false. Nu am interzis educaţia medicală şi nu am cerut ştergerea conturilor.”
După zile întregi în care cazul Ioana Vitamina a dominat reţelele sociale, CNA vine cu o poziţie: „nu am închis niciun cont, nu am interzis educaţia medicală”, iar „în spaţiul public s-au răspândit informaţii false despre deciziile Consiliul Naţional al Audiovizualulu”.
Instituţia a transmis un comunicat, joi, 30 iulie, în care explică, pas cu pas, cum s-a ajuns la eliminarea unor clipuri publicate de medicul Ioana Ciorteanu, cunoscută în online drept Dr. Ioana Vitamina.
Mesajul de la instituţie?
CNA: „Încrederea publicului în profesia medicală nu poate fi pusă în serviciul unei mărci. Atunci când un medic vorbeşte despre stări ale organismului şi despre posibile ameliorări care se regăsesc în portofoliul companiei afişate pe ecran, publicul este condus către un produs chiar în absenţa unui îndemn explicit de cumpărare.”
CNA spune că a fost sesizat de Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA), care a reclamat că materialele publicate de Ioana Vitamina aveau un caracter comercial, deşi erau prezentate drept conţinut educaţional.
CNA: „Au fost analizate patru videoclipuri – câte unul de pe Facebook, Instagram, TikTok şi YouTube. În toate, medicul vorbeşte despre suplimente alimentare, iar pe ecran apare permanent logo-ul companiei Zenyth, însoţit de mesajul <<Mai multă educaţie, mai multă sănătate>>.”
În plus, Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) a concluzionat că materialele nu erau marcate corespunzător ca publicitate.
Comunicatul integral CNA: „Un medic poate vorbi despre sănătate. Nu şi cu logo-ul unei companii pe ecran”
„CNA NU A DISPUS ŞTERGEREA NICIUNUI CONT
ŞI NU A INTERZIS EDUCAŢIA MEDICALĂ
Precizări privind deciziile referitoare la materialele publicate pe conturile „Dr. Ioana Vitamina”
În ultimele zile, în mediul online au fost difuzate afirmaţii false cu privire la deciziile adoptate de Consiliul Naţional al Audiovizualului în şedinţa publică din 21 iulie 2026. Pentru corecta informare a publicului, prezentăm cronologia faptelor, temeiurile legale ale deciziilor şi clarificările necesare.
Cronologia faptelor
La data de 11 iunie 2026, CNA a înregistrat, sub nr. 6633, sesizarea Patronatului Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA) referitoare la publicitatea realizată pentru suplimente alimentare prin conturile „Dr. Ioana Vitamina” (Facebook), „ioanavitamina” (Instagram şi TikTok), „Dr. Ioana” (YouTube) şi prin pagina de internet ioanavitamina.ro.
Sesizarea arăta că, în rubrica de descriere a conturilor, calitatea de medic este alăturată calităţii de „Ambasador ZENYTH România” şi că, „prin prezentările structurate ştiinţific sau experimentale, dublate de credibilitatea pe care o oferă profesia de medic, creatoarea de conţinut sugerează că anumite tipuri de suplimente sunt ori superioare altora, ori unice prin compoziţie, indicând în mod implicit consumatorului marca de supliment ce ar trebui să o achiziţioneze”.
Direcţia Monitorizare a CNA a analizat conturile indicate şi a întocmit un raport privind patru materiale video, câte unul publicat pe fiecare dintre cele patru platforme.
În toate cele patru materiale, titulara conturilor, medic, oferă informaţii despre suplimente alimentare (mai multe forme de magneziu, respectiv vitamina D), iar în fiecare clip este afişat, pe întregul ecran, logo-ul companiei Zenyth, producător de suplimente alimentare, însoţit de mesajul „Mai multă educaţie, mai multă sănătate”.
Numai materialul analizat de pe Facebook cumulase, la data monitorizării, 144.000 de vizualizări şi 6.500 de reacţii.
La data de 29 iunie 2026, CNA a solicitat punctul de vedere al Consiliului Român pentru Publicitate (RAC), organism de autoreglementare al industriei de publicitate. Comitetul Etic al RAC, întrunit la 8 iulie 2026, a constatat că asocierea dintre brand şi creatoarea de conţinut face ca această campanie.
„Pe lângă caracterul educaţional, să aibă şi unul comercial, de promovare a brandului Zenyth”, că această comunicare comercială „nu este marcată corespunzător în cadrul fiecărui material” şi că sunt încălcate art. 1.6 din Codul de Practică în Comunicarea Comercială(„Comunicarea trebuie să nu fie mascată sau subliminală”), art. 31.3 lit. j) din acelaşi Cod, precum şi art. C.1 din Anexa privind etichetarea şi publicitatea suplimentelor alimentare, potrivit căruia comunicarea comercială pentru un supliment alimentar nu trebuie să sugereze că produsul este recomandat de un membru al profesiilor medicale, dentare, farmaceutice sau înrudite.
În şedinţa publică din 21 iulie 2026, Consiliul a analizat raportul de monitorizare. Titulara conturilor a fost reprezentată de un avocat, domnul Nicolae Dumitraşcu, care reprezintă şi compania Zenyth.
Acesta a confirmat în faţa Consiliului existenţa unei colaborări remunerate între companie şi medic, pe care a descris-o drept „educaţie sponsorizată”: „Noi facem o educaţie sponsorizată pentru că, după cum ştiţi, nimeni nu vrea să vină să te ajute în niciun scop neplătit.”
Constatând încălcarea art. 153 alin. (2) din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, potrivit căruia „este interzisă difuzarea de publicitate şi teleshopping în care personal medical sau farmacişti recomandă ori avizează produse alimentare destinate minorilor, medicamente, tratamente medicale, produse homeopate, dispozitive medicale şi suplimente alimentare”, Consiliul a adoptat deciziile privind ordinul de a acţiona împotriva conţinutului ilegal pentru cele patru materiale analizate:
Decizia nr. 465/21.07.2026 (Facebook),
Decizia nr. 466/21.07.2026 (Instagram),
Decizia nr. 467/21.07.2026 (TikTok), precum şi
Decizia nr. 468/21.07.2026 (YouTube).
Ordinele au fost emise în temeiul art. 9 din Regulamentul (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale şi al art. 7 şi 8 din Legea nr. 50/2024.
Ce prevăd deciziile şi ce nu prevăd
Deciziile dispun eliminarea exclusiv a celor patru materiale analizate în şedinţa publică, precum şi a eventualelor reîncărcări sau redistribuiri ale acestora. Suplimentar, furnizorilor de platformă li s-a solicitat să analizeze conturile în cauză din perspectiva aceloraşi prevederi legale; această analiză revine platformelor, nu Consiliului.
CNA nu a dispus ştergerea sau închiderea niciunui cont. CNA nu a interzis niciunei persoane să realizeze educaţie medicală. Interdicţia prevăzută de lege priveşte un singur lucru: publicitatea, directă sau indirectă, realizată de personal medical pentru suplimente alimentare, medicamente, tratamente medicale, produse homeopate ori dispozitive medicale. Un medic poate vorbi liber publicului despre sănătate. Nu poate însă să o facă purtând, pe acelaşi ecran, identitatea comercială a unui producător din domeniul pe care îl prezintă.
Despre afirmaţiile false aflate în circulaţie
După comunicarea deciziilor, pe conturile vizate au fost publicate mai multe materiale video în care se afirmă că „s-a luat decizia de a mi se şterge toate videoclipurile de pe platforme” şi că „practic, mie mi se interzice să vorbesc orice despre suplimente”. Ambele afirmaţii sunt false. Deciziile privesc patru materiale, identificate prin adrese web precise în cuprinsul fiecărui ordin, iar legea nu interzice informarea publicului, ci publicitatea făcută de personal medical.
Unul dintre aceste clipuri a depăşit 12.000 de aprecieri şi o mie de distribuiri, fiind preluat inclusiv de persoane publice. Materialele respective omit motivul real al deciziilor: prezenţa, în interiorul unor clipuri prezentate drept educaţie medicală, a identităţii comerciale a unui producător de suplimente alimentare, în condiţiile în care chiar avocatul companiei a confirmat, în şedinţa publică, natura plătită a colaborării.
Aceste omisiuni au fost documentate şi de presa care a verificat afirmaţiile: Paginademedia.ro a publicat la 23 iulie 2026 o analiză de tip fact-checking care identifică punct cu punct informaţiile lipsă din clipul viral, iar G4Food.ro a notat că din comunicatul oficial al CNA „nu rezultă că medicului i-ar fi fost impusă o interdicţie generală de a vorbi despre suplimente”.
Semnalăm totodată că, ulterior deciziilor din 21 iulie, pe aceleaşi conturi au continuat să fie publicate materiale în care numele companiei este afişat pe întregul ecran, sub formule precum „Proiect educaţional susţinut de ZENYTH”.
Captura de mai jos, precum şi cele din anexa prezentului comunicat, ilustrează exact practica aflată la originea deciziilor: conţinut prezentat drept educaţional, purtând marca unui producător de suplimente alimentare.
De ce protejează legea acest domeniu
Încrederea publicului în profesia medicală nu poate fi pusă în serviciul unei mărci. Atunci când un medic vorbeşte despre stări ale organismului şi despre posibile ameliorări care se regăsesc în portofoliul companiei afişate pe ecran, publicul este condus către un produs chiar în absenţa unui îndemn explicit de cumpărare.
Legea audiovizualului defineşte comunicarea comercială audiovizuală drept mesajul menit să promoveze, „direct sau indirect”, bunurile, serviciile sau imaginea unei persoane care desfăşoară o activitate economică.
Tocmai de aceea marcarea şi separarea conţinutului comercial de cel editorial sunt obligatorii, iar publicitatea realizată de personal medical pentru suplimente este interzisă. Norma românească este concordantă cu dreptul Uniunii Europene, iar reguli echivalente se aplică în toate statele membre.
Deciziile din 21 iulie nu sunt un caz singular şi nu reprezintă o acţiune îndreptată împotriva unei persoane. CNA a adoptat decizii similare în alte situaţii în care personal medical promova suplimente alimentare pe platformele online, printre care cazurile farmalaminut, drvladtau, dr.elizastanescu, Calivita România şi Boost4life.
Menţionăm, de asemenea, că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a aplicat separat, potrivit informaţiilor publice, o amendă de 20.000 de lei în temeiul Legii nr. 363/2007 privind practicile comerciale incorecte; aceasta este o procedură distinctă, a unei alte instituţii, cu alt temei legal.
Precizări finale
Orice persoană care se consideră vătămată de deciziile Consiliului are la dispoziţie căile legale: plângere prealabilă adresată CNA, în termen de 30 de zile de la comunicare, şi acţiune la Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ, potrivit art. 10 din Legea nr. 50/2024 şi Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Dezacordul faţă de o decizie a unei autorităţi publice se exprimă în justiţie, cu argumente, nu prin afirmaţii false adresate publicului. Documentele strategice ale României identifică dezinformarea din mediul online drept o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale, iar întreţinerea deliberată a neîncrederii în instituţiile publice produce efecte care depăşesc cu mult cazul de faţă.
CNA susţine educaţia medicală şi consideră că prezenţa profesioniştilor din sănătate în spaţiul public este necesară, cu atât mai mult într-un mediu informaţional în care pseudoştiinţa circulă nestingherit.
Educaţia medicală autentică nu are însă nevoie de sigla unui producător pe ecran. Consiliul îndeamnă creatorii de conţinut, profesioniştii din domeniul sănătăţii şi companiile care finanţează campanii de comunicare să respecte cadrul legal, în interesul publicului şi al sănătăţii acestuia.
Responsabilitatea pentru un spaţiu informaţional corect revine deopotrivă instituţiilor, presei şi fiecărui creator de conţinut.
Textele integrale ale deciziilor sunt disponibile pe site-ul www.cna.ro. CNA îşi reafirmă angajamentul de a-şi îndeplini, cu responsabilitate şi în litera legii, rolul de garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale, prevăzut de Legea audiovizualului nr. 504/2002.”
