„Social media nu este Vestul Sălbatic.” Câţi influenceri îşi marchează publicitatea? Cum funcţionează legea publicităţii? Cât de des sunt respectate aceste reguli?
„Din ochi, poate nici jumătate din reclame nu sunt marcate de influenceri”, spune Florin Grozea, fondator şi CEO MOCAPP, în podcastul „Obae ca un duş rece”.
MOCAPP România a lansat în exclusivitate la Paginademedia.ro Studiul Pieţei de Influencer Marketing din România 2026, împreună cu HypeAuditor.
Detalii, în continuare.
De ce este importantă marcarea publicităţii?
Florin Grozea:
„Noi le spunem că, de fapt, social media nu este Vestul Sălbatic. Social media este un canal media, la fel ca Pro TV şi Kanal D. E un spaţiu de comunicare către publicul larg în care tu, Georgiana de la Suceava, pe canalul tău de TikTok sau Instagram ai aceleaşi obligaţii legale ca Pro TV, Antena 1 şi Kanal D.”
„Este responsabilitatea de transparenţă să spui omului că tu faci o publicitate, nu să spui că aşa te-ai trezit de dimineaţă. Că altfel îl minţi. Şi asta este chiar ilegal.”
„Am primit doar o cremă” nu schimbă regulile
Unul dintre lucrurile pe care Grozea spune că influencerii le pierd din vedere este că nu trebuie neapărat să primească bani pentru ca o postare să intre în zona publicităţii.
Dacă un creator primeşte produse sau beneficii în schimbul promovării unui brand, există obligaţii de transparenţă.
„Dacă îmi faci campanii, lumea zice: «Da, dar ce? Am primit o cremă şi am zis de crema respectivă.» Ai primit o cremă de la un brand şi ai făcut o comunicare publică, este legea publicităţii”, spune Florin Grozea.
Iar numărul de urmăritori nu schimbă situaţia.
„Nu contează că tu ai 3.000 de followeri sau 30.000, că tu te numeşti Ioana sau George sau că eşti Kanal D sau Pro TV. Aceeaşi lege a publicităţii ţi se aplică şi ţie.”, spune Grozea.
Problema apare atunci când mulţi creatori nu cunosc această lege.
„Câţi dintre influencerii şi creatorii de conţinut ştiu aceste legi? Nu le ştiu. Dar ei trebuie să se supună acestor legi”, spune Grozea.
„Poate nici jumătate nu sunt notate”
În cazul campaniilor derulate prin agenţia MOCAPP, regulile sunt regăsite şi în contract.
„La noi, la MOCAPP, încă din 2019, când ne-am lansat, am pus-o în contracte. (...) 100% din campaniile cu branduri, cu influenceri, prin intermediul agenţiei noastre, sunt notificate «paid partnership» sau «publicitate», chiar înainte să existe aceste lucruri explicite în România.”
Când se uită însă la campaniile care se desfăşoară în afara acestui sistem, Grozea spune că situaţia ar fi diferită.
Florin Grozea:
„Uitându-ne în alte campanii care se fac poate direct cu brandurile respective sau care se fac cu magazine online, aş spune că, din ochi, poate nici jumătate nu sunt notate.”
Şi nu vorbeşte doar despre creatorii aflaţi la început.
„Se întâmplă inclusiv - am văzut - la vedete, la care te aştepţi, pentru că au echipe, au manageri, te aştepţi să ştie această regulă.”
Un mit discutat: Dacă marchez publicitate, audienţa e mai mică
Grozea spune că există şi o explicaţie pe care a auzit-o de la unii creatori: teama că eticheta de publicitate ar face conţinutul mai puţin credibil sau ar reduce audienţa.
„Unii dintre ei spun: «Dacă scriu publicitate, audienţa e mai mică sau lumea nu mă ia la fel de tare în serios?»”.
„Este responsabilitatea de transparenţă să spui omului că tu faci o publicitate, nu să spui că aşa te-ai trezit de dimineaţă. Că altfel îl minţi. Şi asta este chiar ilegal”.
„Tu, practic, ce spui este mai grav decât «nu ştiam legea». Tu spui: «Ştiam legea, dar n-am pus-o pentru că îmi strică mie apele.» (...) Înseamnă că ai făcut-o cu intenţie”.
„P-ul ăla nu trebuie să fie ascuns, trebuie să fie mare”
Platformele au deja instrumente pentru marcarea conţinutului comercial, funcţii de tip „paid partnership” disponibile pe Instagram, Facebook şi YouTube.
„De câţiva ani încoace, Instagram-ul, Facebook-ul şi YouTube-ul au tool-uri de «paid partnership». Ele trebuie folosite.”
„HypeAuditor ştie că nu toată lumea e cinstită, s-a uitat inclusiv la videoclipurile care nu au «paid partnership», să vadă în text unde apare, nu ştiu, Dacia sau Renault sau Citroën sau chiar şi UNTOLD. Acolo clar s-au luat nişte bani sau nişte bilete.”, spune Grozea.
Transcrierea integrală, la finalul videoclipului.
VIDEO. Florin Grozea despre creatorii care nu-şi marchează reclamele: „Social media nu e Vestul Sălbatic”
De ce să îşi marcheze influencerii publicitatea? „Este responsabilitatea ta să spui omului că faci publicitate”
Florin Grozea: „Deci noi avem o academie online, se numeşte Influencer Accelerator, în care avem peste şapte mii de membri şi noi vorbim despre aceste subiecte în continuu. Şi hai să spun cam care sunt subiectele pe care de multe ori le abordăm cu aceştia.
Noi le spunem că, de fapt, social media nu este Vestul Sălbatic. Social media este un canal media, la fel ca Pro TV şi Kanal D. E un spaţiu de comunicare. E un spaţiu de comunicare către publicul larg în care tu, Georgiana de la Suceava, pe canalul tău de TikTok sau Instagram, ai aceleaşi obligaţii legale ca Pro TV, Antena 1 şi Kanal D.
Ştiu că sună exagerat, dar ăsta e adevărul. Te supui aceleiaşi legislaţii audiovizuale. Apoi, dacă îmi faci campanii, lumea zice: «Da, dar ce? Am primit o cremă şi am zis de crema respectivă.» Ai primit o cremă de la un brand şi ai făcut o comunicare publică, este legea publicităţii.
Deci nu contează că tu ai 3.000 de followeri sau 30.000, că tu te numeşti Ioana sau George sau că eşti Kanal D sau Pro TV. Aceeaşi lege a publicităţii ţi se aplică şi ţie.
Şi deja, uite, am două subiecte: legea audiovizualului, legea publicităţii. Câţi dintre influenceri şi creatorii de conţinut ştiu aceste legi? Nu le ştiu. Dar ei trebuie să se supună acestor legi.”
Petrişor Obae: „Câţi dintre influenceri măcar marchează faptul că acel conţinut face parte dintr-un contract? Fie că e vorba de barter, fie că e vorba de contract de publicitate.”
Florin Grozea: „Încă o dată, creatorii de conţinut, mulţi dintre ei, pentru că o iau ca pe un hobby, nu înţeleg că, în momentul în care eşti în social media şi faci o colaborare comercială, adică faci o campanie, chiar dacă n-ai luat bani, ai luat doar produse sau doar reducere la produse, te încadrezi în legea publicităţii şi trebuie să ai o anumită transparenţă, trebuie să anunţi că a fost o campanie. Sunt nişte reguli.
Dacă mă întrebi pe mine, la noi, la MOCAPP, încă din 2019, când ne-am lansat, am pus-o în contracte. Deci la noi ne şi uităm. Nu doar că am scris în contracte, le şi spunem, ne şi uităm, le şi verificăm. 100% din campaniile cu branduri, cu influenceri, prin intermediul agenţiei noastre, sunt notificate «paid partnership» sau «publicitate», chiar înainte să existe aceste lucruri explicite în România.
Pe de altă parte, uitându-ne în alte campanii care se fac poate direct cu brandurile respective sau care se fac cu magazine online, aş spune că, din ochi, poate nici jumătate nu sunt notate.
Şi se întâmplă inclusiv, am văzut, la vedete, la care te aştepţi, pentru că au echipe, au manageri, te aştepţi să ştie această regulă. Unii dintre ei spun: «Dacă scriu publicitate, audienţa e mai mică sau lumea nu mă ia la fel de tare în serios?»
Şi noi le răspundem, în primul rând, că este responsabilitatea de transparenţă să spui omului că tu faci o publicitate, nu să spui că aşa te-ai trezit de dimineaţă. Că altfel îl minţi. Şi asta este chiar ilegal.
Şi, în al doilea rând, ce dacă ai o audienţă mai mică? Tu, practic, ce spui este mai grav decât «nu ştiam legea». Tu spui: «Ştiam legea, dar n-am pus-o pentru că îmi strică mie apele.» Păi asta e foarte prost, înseamnă că ai făcut-o cu intenţie.
Şi atunci noi suntem chitiţi pe treaba asta. P-ul ăla nu trebuie să fie ascuns, trebuie să fie mare.
Şi uite, acum, de câţiva ani încoace, Instagram-ul, Facebook-ul şi YouTube-ul au tool-uri de «paid partnership». Ele trebuie folosite.
Apropo, HypeAuditor aşa şi măsurat numărul de campanii şi de postări sponsorizate. S-a uitat unde e «paid partnership» şi a notat: asta este campanie. Pentru că HypeAuditor ştie că nu toată lumea e cinstită, s-a uitat inclusiv la alea care nu au «paid partnership», să vadă în text unde apare, nu ştiu, Dacia sau Renault sau Citroen sau chiar şi UNTOLD. Acolo clar s-au luat nişte bani sau nişte bilete.”
Transcriere realizată cu soluţia Vatis.tech
