Skip to main content

Ce efecte aduc insulta şi calomnia în Codul penal. ActiveWatch: Se reintroduce cenzura penală. Va rezulta un haos legislativ

 

Sursa foto: Mediafax
Sursa foto: Mediafax

Publicitate

„Un nou haos legislativ care va avea un impact greu de estimat, inclusiv posibile condamnări ale României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru lipsa de previzibilitate a legilor pe care sunt judecaţi ziariştii”. Este un posibil efect, spun cei de la ActiveWatch, al deciziei Curţii Constituţionale de a reintroduce insulta şi calomnia în Codul penal.

Oricum, argumentează ActiveWatch, „sancţiunile penale vor avea un efect limitat asupra celor care aduc acuzaţii fără probe, care se exprimă public fără bună-credinţă şi doar mimând interesul public. Acest tip de exprimare a existat şi va exista. Nici sancţiunile penale şi nici cele civile nu o vor face să dispară cu totul.”

"În realitate, măsurile penale au impact în primul rând asupra acelor jurnalişti care îşi desfăşoară activitatea cu bună-credinţă. Chiar dacă riscul de a fi pedepsiţi este mai redus, legislaţia penală are un efect de auto-cenzură pentru aceştia, aşa cum o arată studii efectuate asupra jurnaliştilor din mai multe ţări."

Paginademedia.ro vă prezintă în continuare un material amplu, semnat ActiveWatch, despre efectele deciziei Curţii Constituţionale, despre complicaţiile apărute, despre argumentele pentru care insulta şi calomnia nu trebuie să fie introduse în Codul penal, dar şi despre decizii discutabile luate de instanţă, în 2012, împotriva unor ziarişti:

  • Un ziarist a fost condamnat definitiv la plata a 20.000 de euro (procesul era pentru un film publicat pe site-ul propriu, deci sancţiunea a suportat-o personal).
  • Un alt ziarist a fost obligat de Curtea de Apel Cluj să şteargă de pe site-urile sale 12 articole, deşi acestea aveau şi un conţinut de interes public. În plus el trebuie să plătească 10.000 de lei daune morale, cheltuieli de judecată şi să publice dispozitivul sentinţei.

Materialul integral ActiveWatch, în continuare:

Curtea Constituţională a făcut un nou cadou presei cu câteva zile înainte de 3 mai, Ziua Mondială a Libertăţii Presei. CCR vrea calomnia înapoi în codul penal.

Ca să înţelegeţi despre ce este vorba o să facem un mic istoric.

Dezincriminarea 1 - În august 2006 Monica Macovei, ministrul Justiţiei în acel moment, reuşea să convingă Parlamentul să dezincrimineze insulta şi calomnia. Insulta mai fusese dezincriminată o dată, dar meritul lui Macovei a fost că i-a convins pe parlamentari să reformeze radical infracţiunile privind defăimarea.

Reincriminarea 1? – În ianuarie 2007, la câteva zile după intrarea României în Uniunea Europeană, Curtea Constituţională (CCR) a spus că dezincriminarea nu este constituţională şi a argumentat pentru ideea că protecţia reputaţiei şi a onoarei unei persoane nu se poate face decât prin mijloace penale.

Confuzia 1 – A urmat, până în 2010, un haos legislativ, pentru că unele instanţe au interpretat decizia CCR ca însemnând că insulta şi calomnia sunt înapoi în codul penal, iar altele că nu.

Dezincriminarea 2 - În 2009 Parlamentul s-a pronunţat din nou şi în noul cod penal (care va intra în vigoare în 2014) insulta şi calomnia nu sunt incluse printre infracţiuni.

Dezincriminarea 3 - La rândul său, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a afirmat într-o decizie din 2010, în urma unui recurs în interesul legii introdus de Procurorul General, că decizia CCR din 2007 trebuie interpretată în sensul că insulta şi calomnia nu au reintrat în codul penal, punând capăt, cel puţin temporar, haosului legislativ în care ne-am aflat. Procurorul General argumentase în aceeaşi direcţie.

Recincrimarea 2/3? - Însă pe 29 aprilie 2013 Curtea Constituţională a spus că ICCJ nu avea dreptul să se pronunţe pe această chestiune de legalitate şi deci decizia sa este neconstituţională.

(Aici este comunicatul de presă al CCR.)

Confuzia 2 - Care e rezultatul noii decizii a CCR? Un nou haos legislativ care va avea un impact greu de estimat, inclusiv posibile condamnări ale României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru lipsa de previzibilitate a legilor pe care sunt judecaţi ziariştii.

Şi pentru că la Curtea Constituţională se pare că pe anumite chestiuni încă persistă o gândire de ev mediu aducem câteva argumente împotriva incriminării insultei şi calomniei:

- Legislaţia civilă în vigoare oferă posibilitatea de obţinere a reparaţiei demnităţii lezate (dovadă fiind nenumăratele procese civile pierdute de ziarişti). Noul Cod Civil a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011 şi a început deja să îşi producă efectele.

- Tendinţa la nivel internaţional este de a dezincrimina insulta şi calomnia.

- În 2002, într-o declaraţie comună, Raportorul Special pentru libertate de opinie si expresie al Naţiunilor Unite, Reprezentantul pentru libertatea presei al OSCE, Raportorul Special pentru libertate de exprimare al Organizaţiei Statelor Americane (OAS) au spus: “Incriminarea defăimării [insulta şi calomnia, n.n.] nu reprezintă o restricţie a libertăţii de exprimare care poate fi justificată; toate legile care incriminează defăimarea trebuie abolite şi înlocuite, acolo unde este necesar, cu legi civile în domeniu”.

- Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi-a exprimat punctual dezaprobarea faţă de decizia Curţii Constituţionale din 2007. OSCE a considerat că reintroducerea insultei şi calomniei în Codul Penal este îngrijorătoare şi constituite un pas înapoi în realizarea unui cadru favorabil funcţionării libere a presei.

Reprezentantul pentru libertatea presei al OSCE, Miklos Haraszti, a afirmat într-un raport prezentat în faţa Consiliului permanent al OSCE că: “Sunt îngrijorat de decizia din 18 ianuarie 2007 a Curţii Constituţionale a României care a anulat dezincriminarea insultei şi calomniei, un amendament adoptat de Parlament în 2006″.

- Ideea ca demnitatea, reputaţia şi onoare unei persoane nu pot fi protejate decât prin mijloace penale este fundamental greşită (ideea se regăseşte şi în Decizia CCR din 2007).

Astfel, se consideră că o pedeapsă penală pentru insultă şi calomnie ar conduce la o mai mare reţinere din partea celor care se exprimă în public.

În realitate, măsurile penale au impact în primul rând asupra acelor jurnalişti care îşi desfăşoară activitatea cu bună-credinţă. Chiar dacă riscul de a fi pedepsiţi este mai redus, legislaţia penală are un efect de auto-cenzură pentru aceştia, aşa cum o arată studii efectuate asupra jurnaliştilor din mai multe ţări.

Totuşi, nu există nicio garanţie şi niciun studiu care să ne arate că o pedeapsă penală sub forma unei amenzi (pedepsele cu închisoarea, chiar şi cu suspendare, sunt căzute în desuetudine în aproape toată Europa), ar conduce la o mai mare reţinere din partea celor care se exprimă în public în mod neonest.

Din monitorizările noastre sentinţele împotriva jurnaliştilor au existat în mod constant în ultimii ani, în timp ce instanţele au înţeles şi aplicat din ce în ce mai mult jurisprudenţa CEDO.

Pe de altă parte, numai în 2012 am avut o serie de sentinţe împotriva presei care au demonstrat că noul cod civil dă rezultate în sancţionarea exprimării, în unele cazuri chiar în mod excesiv.

Un ziarist a fost condamnat definitiv la plata a 20.000 de euro (procesul era pentru un film publicat pe site-ul propriu, deci sancţiunea a suportat-o personal).

Un alt ziarist a fost obligat de Curtea de Apel Cluj să şteargă de pe site-urile sale 12 articole, deşi acestea aveau şi un conţinut de interes public. În plus el trebuie să plătească 10.000 de lei daune morale, cheltuieli de judecată şi să publice dispozitivul sentinţei.

Concluzia noastră: sancţiunile penale vor avea un efect limitat asupra celor care aduc acuzaţii fără probe, care se exprimă public fără bună-credinţă şi doar mimând interesul public. Acest tip de exprimare a existat şi va exista. Nici sancţiunile penale şi nici cele civile nu o vor face să dispară cu totul.

(Ca un fapt divers, în 2006, după dezincriminarea calomniei, am întâlnit chiar la Comisia de mass-media a Camerei Deputaţilor doi ‘ziarişti’ de la un tabloid care ne-au spus: “De ce aţi susţinut dezincriminarea? Era foarte bine aşa cum era. Înainte riscam o amendă penală mică, acum e mult mai grav pentru că riscăm să plătim daune foarte mari.”).

LIKE. Fiţi la curent cu ştirile şi pe contul de Facebook Paginademedia.ro

Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • Inteleg, din tot vaietul asta, ca doar ziaristii insulta si calomniaza? Care este problema ca este incriminata calomnia? Dar insulta? CCR a precizat cumva 'incriminarea insultei si calomniei prin presa" si atit? Despre libertatea presei este vorba aici sau despre libertatea persoanei, de demnitatea si bunul renume? Ce are presa cu insulta si calomnia? Are? Eu cred ca astea sunt intrebarile, altfel cadem in ridicolul total al prostiei!

Trimite un comentariu

sus