Skip to main content

STUDIU Discovery: suntem mai curioşi în studenţie şi după 45 de ani. Când suntem curioşi, ne uităm la TV

 

PARTENERIAT. "Când sunt curioşi, cei mai mulţi oameni recurg la televiziune, fiindcă oferă conţinut imprevizibil: 51% urmăresc programe TV; 20% stau pe internet; 10% urmăresc conţinut video la cerere şi numai 8% apelează la reţelele de socializare", arată studiul Discovery Publicitatea TV în era curiozităţii.

Publicitate

Curiozitatea, spune acelaşi studiu, atinge cel mai ridicat nivel pe durata studenţiei sau în vârful carierei, între 46 şi 55 de ani – contrar opiniei comune conform căreia oamenii ar fi cei mai curioşi în perioada copilăriei.

Care este situaţia pe ţări şi cum îşi potolesc oamenii curiozitatea:

•Saudiţii şi turcii sunt cei mai dispuşi să facă eforturi pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele în fiecare zi. Şi lor, şi celor din Africa de Sud, le place să înveţe socializând. O întrebare adresată unui prieten sau chiar unui necunoscut e modul cel mai frecvent de a-şi satisface curiozitatea în toate cele trei ţări.

•Germanii sunt mai puţin interesaţi să afle informaţii noi, preferând să le aprofundeze pe cele pe care le au. Modul preferat de a-şi exprima curiozitatea este prin „Căutări aprofundate”. În proporţie de 51%, ei sunt şi cei mai dispuşi să aibă încredere în Internet ca sursă de noi informaţii.

•Polonezii sunt cei care contează cel mai mult pe forţele proprii. Numai 20% dintre ei au declarat că e în regulă să nu ştii ceva, fiindcă întotdeauna poţi să cauţi răspunsul online. 

Românii sunt cea mai echilibrată naţie dintre cele participante la studiu în privinţa modurilor de a-şi exprima curiozitatea. Faptul că sunt capabili să alterneze fără probleme toate cele cinci moduri de a-şi exprima curiozitatea le permite să simtă plăcerea în a descoperi noi informaţii.

Studiul realizat de Discovery vizează impactul curiozităţii în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est,Orientul Mijlociu şi Africa. Rezultatele studiului, pe care paginademedia.ro le prezintă în continuare, au fost anunţate în cadrul conferinţei „Publicitatea TV în Era Curiozităţii”.

La eveniment au fost prezenţi atât experţi internaţionali, precum Paul Welling, Senior Vice President, Head of Channels, Discovery Networks CEEMEA, Arnaud Simon, Senior Vice President, Content & Production, Eurosport, sau Marcin Lukasiewicz, Ad Sales Director CEE, FOX International Channels, cât şi specialişti din industria media locală si reprezentanţi de marketing din partea unor companii private, precum Bogdan Bucurei, Marketing Manager UPC România, sau Maria Tudor, Managing Director Zenith România.

„După 30 de ani în care ne-am îndeplinit misiunea de a satisface curiozitatea oamenilor, ne-am propus să investigăm ce impact are această nevoie în zilele noastre şi cum putem continua să răspundem acestei nevoi umane, esenţiale. Astfel, dat fiind interesul nostru constant pentru cercetare, am analizat impactul curiozităţii în viaţa de zi cu zi şi am identificat câteva tendinţe extrem de interesante referitoare la cunoaştere şi la consumul actual de informaţii. Aceste descoperiri ne ajută să adaptăm oferta de programe şi activităţile de marketing astfel încât să putem satisface în continuare curiozitatea telespectatorilor noştri, păstrându-ne în acelaşi timp relevanţa şi pentru partenerii locali”, a declarat Victoria Davies, VP, Country Manager Discovery Europa de Sud-Est.

Studiul a investigat impactul curiozităţii în 7 ţări din Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa – Germania, Polonia, România, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud şi Turcia – şi a fost derulat în intervalul mai-iunie 2015, cu participarea a 2.100 de persoane cu vârste între 16 – 55 de ani, din rândul telespectatorilor care urmăresc conţinut de non-ficţiune. În plus faţă de rezultatele cantitative, studiul reuneşte concluziile a 10 jurnale ce le-au permis participanţilor chestionaţi să îşi descrie mai bine emoţiile şi opiniile.

Concluziile studiului au fost cuprinse în raportul intitulat The Age of Curiosity (Era Curiozităţii), parte din Discovery Insights, o serie de studii ce identifică cele mai recente tendinţe în comportamentul consumatorilor şi impactul acestora asupra industriei media.

Principalele concluzii ale studiului:

  • Curiozitatea nu este un simplu demers intelectual, ci are şi o componentă emoţională/de socializare. Oamenii nu consumă informaţii doar ca să-şi sporească performanţele intelectuale, ci şi ca să-şi îmbunătăţească viaţa socială. 83% dintre respondenţi declară că sunt încântaţi când au răspunsuri pentru întrebări la care nimeni altcineva nu ştie să răspundă.
  • În medie, 80% dintre respondenţi sunt de acord: curiozitatea este cea care îi determină să afle informaţii noi.
  • Aproape 90% spun că încearcă în mod constant să-şi lărgească orizonturile, efort care are o influenţă pozitivă asupra carierei şi vieţii personale.
  • Din perspectivă profesională, oamenii curioşi pot să repereze şi să beneficieze mai uşor de oportunităţile care apar, având satisfacţii mai mari.
  • Din perspectivă personală, curiozitatea alimentează pasiunile oamenilor, transformându-le în hobby-uri sau chiar în profesii.
  • Curiozitatea atinge cel mai ridicat nivel pe durata studenţiei sau în vârful carierei, între 46 şi 55 de ani – contrar opiniei comune conform căreia oamenii ar fi cei mai curioşi în perioada copilăriei.

Cele cinci moduri de manifestare a curiozităţii:

  1. „În căutare de informaţii” (Fact Farming) – Caută informaţii de dragul informaţiilor;
  2. „Întreabă un prieten sau un necunoscut” (Phone a Friend or a Stranger) – Ca să afle un răspuns, apelează la un prieten sau chiar la un necunoscut, care îi poate oferi un context mai clar;
  3. „Căutări relaxate” (Undemanding Downtime) – Trece în revistă informaţii deja cunoscute;
  4. „Experienţe de viaţă” (Worldly Investigations) – Adună cunoştinţe prin intermediul mai multor tipuri de experienţe;
  5. „Căutări aprofundate” (Rabbit Holes) – Caută tot mai multe informaţii despre un subiect anume, pe care îl aprofundează, transformându-l în pasiune, hobby sau chiar profesie.

Persoanele curioase urmăresc conţinut de non-ficţiune pentru a-şi alimenta şi a-şi satisface curiozitatea, iar televizorul este prima lor opţiune din mixul de media.

Când sunt curioşi, cei mai mulţi oameni recurg la televiziune, fiindcă oferă conţinut imprevizibil: 51% urmăresc programe TV; 20% stau pe internet; 10% urmăresc conţinut video la cerere şi numai 8% apelează la reţelele de socializare. Respondenţii consideră că televiziunea este un început al călătoriei lor de descoperire.

Programele TV pe care telespectatorii le urmăresc trebuie să ofere informaţii noi. Oamenii caută conţinut unic, inspiraţional. Deoarece programele TV nu pot fi adaptate la preferinţele personale la fel de mult precum conţinutul din mediul online, sentimentul de surpriză al telespectatorului este mult mai mare.

•Pentru că „Noii Renascentişti” au o perspectivă de ansamblu asupra lumii, au demonstrat că îi interesează o gamă largă de genuri de non-ficţiune, de la subiecte de actualitate şi istorie, până la natură şi ştiinţă (10 - 13%). S-au dovedit însă mai puţin interesaţi de programele despre crime şi investigaţii sau călătorii (5%, respectiv 4%). Naţionalitatea influenţează modul în care abordăm propria curiozitate şi cunoaşterea. Locuitorii tuturor ţărilor din regiunea CEEMEA sunt extrem de interesaţi să afle noi informaţii, dar naţionalitatea şi cultura locală influenţează modul în care fac acest lucru şi părerea pe care o au cu privire la nivelul lor de cunoştinţe generale.

•Ruşii sunt mari amatori de informaţii din categoria „diverse”, cu toate că îi admiră pe experţi. Respectă părerile specialiştilor, dar sunt mai înclinaţi să „sape” ei înşişi după informaţii noi, doar de dragul de a le găsi. Şi totuşi ruşii, în proporţie de 60%, înclină cel mai puţin să creadă că au un nivel solid de cunoştinţe generale.

•Saudiţii şi turcii sunt cei mai dispuşi să facă eforturi pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele în fiecare zi. Şi lor, şi celor din Africa de Sud, le place să înveţe socializând. O întrebare adresată unui prieten sau chiar unui necunoscut e modul cel mai frecvent de a-şi satisface curiozitatea în toate cele trei ţări.

•Germanii sunt mai puţin interesaţi să afle informaţii noi, preferând să le aprofundeze pe cele pe care le au. Modul preferat de a-şi exprima curiozitatea este prin „Căutări aprofundate” („Rabbit Holes”). În proporţie de 51%, ei sunt şi cei mai dispuşi să aibă încredere în Internet ca sursă de noi informaţii.

Românii sunt cea mai echilibrată naţie dintre cele participante la studiu în privinţa modurilor de a-şi exprima curiozitatea. Faptul că sunt capabili să alterneze fără probleme toate cele cinci moduri de a-şi exprima curiozitatea le permite să simtă plăcerea în a descoperi noi informaţii. Pentru 95% dintre români, a descoperi ceva nou şi interesant le generează o reală plăcere.

•Polonezii sunt cei care contează cel mai mult pe forţele proprii. Numai 20% dintre ei au declarat că e în regulă să nu ştii ceva, fiindcă întotdeauna poţi să cauţi răspunsul online. Polonezii sunt preocupaţi să exploreze şi să experimenteze lucruri pentru ei înşişi, uitând uneori că timpul liber este absolut necesar şi totodată de nepreţuit. Dintre toate naţiunile chestionate, polonezii utilizează cel mai puţin modul „Căutări relaxate” („Undemanding Downtime”)

Concluziile studiului în România: „Încântaţi să afle lucruri noi”

•Românii sunt cei mai echilibraţi dintre toate naţionalităţile incluse în studiu, căci alternează mai multe moduri de a-şi exprima curiozitatea, în funcţie de interesele lor. Acesta este probabil motivul pentru care românii se bucură atât de mult de descoperirile şi demersurile lor intelectuale.

•28% din români decid să ceară ajutorul unei alte persoane ca să afle răspunsul corect al unei întrebări. Românii se bucură însă şi să înveţe din proprie experienţă, căci 25% au ales modul „Experienţe de viaţă” (”Worldly Investigation”). 21% consideră că e plăcut să primească o confirmare pentru lucruri pe care le ştiu deja.

•Dintre toate ţările implicate în sondaj, românii sunt cei mai încântaţi de ideea de a învăţa lucruri noi şi interesante (95%) şi consideră că e cel mai plăcut să facă asta împreună cu alţii (88%).

•În proporţie de 62%, a doua după cea înregistrată în Arabia Saudită (66%), românii sunt foarte dornici să înveţe lucruri noi în fiecare zi şi doar 34% dintre ei consideră că e în regulă să nu ştie lucruri pe care le-ar putea căuta oricând pe internet.

Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
viewscnt

Trimite un comentariu

sus