Realitatea Plus, a doua sancţiune de suspendare a emisiei din acest an. Consiliul Naţional al Audiovizualului a decis sancţionarea Realitatea Plus cu încă o suspendare a emisiei pentru trei ore, după încălcări repetate ale legii în 26 de emisiuni difuzate în luna decembrie.
Televiziunea va fi obligată ca pe 1 aprilie să difuzeze timp de trei ore doar textul sancţiunii.
Conform rapoartelor de monitorizare analizate de CNA, în mai multe emisiuni difuzate în luna decembrie, pe post s-au prezentat acuzaţii fără dovezi sau a lipsit total echilibrul din dezbateri, difuzându-se doar o singură parte. Au fost atacuri la adresa Preşedintelui Nicuşor Dan, USR, Ilie Bolojan, Diana Buzoianu (Ministrul mediuliu) sau la Recorder, după documentarul despre „Justiţia Capturată”
Forul a avut de analizat şi vizionat fragmente din 28 de emisiuni difuzate în luna decembrie. Dintre cele 28, în cazul a două, membrii au decis că nu au fost încălcări şi au subliniat că moderatorii chiar şi-au făcut meseria.
Amintim că CNA a mai sancţionat odată Realitatea cu suspendarea emisiei, în luna februarie, după cum Paginademedia.ro a relatat AICI.
Dorina Rusu, membru CNA:
„Au fost 28 emisiuni în care s-a discutat despre ce face Guvernul, despre USR, despre ce face Ilie Bolojan, referitoare la Recorder. Toate acuzaţiile aduse în aceste emisiuni au fost dintr-un singur punct de vedere.
Nu am văzut nici măcar o încercare de a-i contacta pe cei despre care s-a discutat. Nu a existat niciun punct de vedere alternativ, nu a existat nimic. Pur şi simplu în aceste emisiuni s-a discutat doar dintr-o perspectivă, cea a suveraniştilor, ca să zic aşa.
Se şi discută la un moment dat despre faptul că suveraniştii trebuie să facă cumva ordine în interior, că nu se poate să existe două tabere şi să asculte de cuvântul lui Călin Georgescu care este cel mai puternic. Asta este atmosfera generală. Au existat câteva emisiuni în care au fost aduse acuzaţii concrete.
De exemplu în Daytime News, cu Prime Time News, s-au făcut acuzaţii la adresa lui Nicuşor Dan, s-a spus că firma care l-a finanţat în campanie era cea care aducea apă sinistraţilor din Prahova şi a fost un fel de răsplată pe care preşedintele a oferit-o firmei respective.
Nu a existat nicio dovadă pentru această afirmaţie. S-a discutat despre documentarul Recorder tot dintr-un singur punct de vedere.
Am remarcat şi două emisiuni în care moderatorii şi-au făcut treaba. Este vorba despre doamna Cristina Răduţă, care a intervenit şi l-a oprit pe domnul Marinescu care a spus „Mai bine o dictatură sănătoasă decât o democraţie bolnavă. (...) ”
Oana Dincă, membru CNA, a spus la rândul ei că
„Analizând aceste emisiuni, descoperim diluţia graniţei dintre informare şi un activism de natură politică. Avem moderatori şi invitaţi care susţin explicit anumite poziţii politice.
Avem discursuri militante care sunt validate. Formatul acestor dezbateri e mai apropiat de un comentariu militant decât de un jurnalism informativ, ceea ce postul se prezintă a fi. Delegitimarea instituţiilor democratice.
Majoritatea poziţionărilor sunt în acest sens şi cumva direcţionează spre o erodare a ligitimităţii instituţiilor democratice.”
Valentin Jucan, vicepreşedintele CNA:
„E foarte important şi vrea să subliniez ce a zis si Dorina Rusu, în acest calup de emisiuni sunt două care cumva s-au detaşat din trupele de asalt editorial în sensul că moderatorii probabil că au avut un grad mai ridicat de atenţie şi de decenţă şi onestitate jurnalistică şi au avut intervenţii care au fost de salutat tocmai din cauză că sunt atât de puţine.
În aceste 26 de emisiuni rămase, noi ar trebui să petrecem alte câteva ore pentru a da citire tuturor textelor afişate pe ecran.
Textele afişate pe ecran care întotdeauna sintetizează o strategie de angajare de politică a postului. Pare deja utopic să soliciţi detaşare, echilibru şi imparţialitate în interiorul unui conţinut editorial clar, explicit, angajat politic în favoarea unui anumit partid şi mai ales în favoarea unei anumite persoane publice, politice.
Întotdeauna textele afişate sintetizează angajamentul total politic, sintetizează fără drept de apel acuzaţii de corupţie la adresa altor persoane care, iată, spre deosebire de una, ele nu beneficiază de prezumpţia de nevinovăţie. Odată ce intri în vâltoarea editorială a postului, nu poţi să ieşi decât vinovat.
Şansele ca tu să-ţi poţi exprima un punct de vedere, să ţi se ceară pe parcursul emisiunii sau după emisiune, şansele ca acest lucru să se întâmple sunt aproape de zero. Ele din nou fac parte dintr-un angajament editorial al postului.
Odată ce s-a stabilit că eşti parte a sistemului, nu mai ai cum să mai ai vreo şansă să mai spui că lucrurile nu stau chiar aşa. E imposibil să ai vreo putere de apărare în faţa plutonului de emisiuni şi a plutonului de participanţi care execută. (...)
Postul merge pur şi simplu precum un tanc. Merge şi şenilează şi nivelează cu extrem de multă atenţie exact aceleaşi articole şi capitole din Legea Audiovizualului şi Codul Audiovizual.
Fără niciun regret şi fără nicio reţinere faţă de obligaţiile pe care le au ca jurnalişti. (...) În aceste 26 de emisiuni, informaţiile sunt verificate prin difuzare, ceea ce este contrar regulilor jurnalismului. Informaţiile se verifică înainte. (...)
Este o încălcare programată şi sistemică a legii fără nicio reţinere. Pur şi simplu comportamentul editorial al acestui post e de neschimbat. Aproape că îmi dă senzaţia că e un fel de declaraţie de continuitate a încălcării legii.”
Sancţiunea propusă de Valentin Jucan şi votată de opt din cei 10 membri prezenţi în şedinţa publică de astăzi. Alţi doi membri, Georgică Severin şi Lucian Dinidirică, au votat pentru o amendă în bani, 200.000 de lei.
Legislaţia încălcată:
Legea Audiovizualului: Art 3 (2) Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor.
Din Codul Audiovizual:
Art. 43 - (1) În virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate trebuie contactate într-un timp rezonabil înainte de emisiune, informate cu privire la tema emisiunii/subiect şi invitate să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere. În situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere sau nu a putut fi contactată prin încercări repetate, trebuie precizat acest fapt.
(2) În cazul în care acuzaţiile prevăzute la alin. (1) sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars; respectarea
acestui principiu presupune condiţii nediscriminatorii de exprimare până la finalul aceluiaşi program în cadrul căruia s-au făcut acuzaţiile. În situaţia în care persoana vizată refuză să
prezinte un punct de vedere, trebuie precizat acest fapt.
Art. 82 - (1) În virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii:
a) asigurarea unei distincţii clare între fapte şi opinii;
b) informarea cu privire la un subiect, fapt sau eveniment să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă.
(2) În cazul în care informaţiile prezentate se dovedesc a fi eronate în mod semnificativ, furnizorul de servicii media audiovizuale trebuie să aducă rectificările necesare în cel mai scurt
timp şi în condiţii similare de difuzare.
Art. 84 - (1) În programele de ştiri şi dezbateri informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală, trebuie să asigure imparţialitatea şi echilibrul şi să favorizeze libera formare a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică.
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
