Revista satirică Academia Cațavencu își încetează apariția pe hârtie, după 27 de ani de apariție. Motivul?
"Facem o reducere generală de costuri", a declarat pentru Paginademedia.ro Sabin Orcan, director editorial România liberă și coordonator editorial al grupului deținut de familia Adamescu, din care face parte titlul.
"Academia Cațavencu nu va mai apărea pe print. Va rămâne doar pe online", a declarat Orcan. Un alt titlu care își încetează apariția pe hârtie este revista Căminul, a precizat Orcan.
Academia Cațavencu a fost cumpărat la licitație de Dan Grigore Adamescu în urmă cu cinci ani. În ultima perioadă, apărea bilunar.
În prezent, pe piață mai apar două publicații satirice: Cațavencii (editat de nucleul vechii Academii, cu Doru Bușcu redactor-șef) și Kamikaze (editat de o echipă de ziariști desprinsă tot din vechea Academia Cațavencu.
Istoria Cațavencilor, de la origini până în prezent:
În 90, Doru Bușcu, Liviu Mihaiu și Sorin Vulpe, studenți la Politehnică și colegi de cameră, au fost primii Cațavenci. Nu aveau acțiuni.
Paginademedia.ro trece în revistă istoria acționariatului de la Cațavencu (în fotografia din 1991, de la stânga la dreapta: Doru Bușcu, Eugen Istodor, Ioan Groșan și fotograful Emil Berdeli):
Februarie 1990
Cațavencu a fost pornită în februarie 1990, de un student – Ovidiu Nacu. Doru Bușcu, Liviu Mihaiu și Sorin Vulpe erau studenți la Politehnică și împărțeau aceeași cameră la cămin. Au fost primii cațavenci, la publicația care se numea simplu: Cațavencu – săptămânal incomod.
Acționarul revistei era, 100%, Ovidiu Nacu.
Octombrie 1991
Ovidiu Nacu lansează și alte reviste, printre care câteva titluri erotice. Cațavencii sunt soclicitați să scrie la aceste reviste. Nu sunt de acord și decid să plece.
Echipa de la Cațavencu lansează Academia Cațavencu, împreună cu regretatul Mihai Cârciog. Cațavencu lui Nacu mai rezistă câteva luni.
Structura de acționariat a noii reviste Academia Cațavencu:
- Mihai Cîrciog – 59%
- Așezământul Cultural Academia Cațavencu - 21% (făceau parte din Așezământ Doru Bușcu, Florin Călinescu, Mircea Toma, Liviu Mihaiu, Cornel Ivanciuc, Ioan T. Morar, Patrick Andre de Hillerin - cel mai tânăr dintre ei, avea 16 ani, Viorel Moțoc, Octav Mardale, Sorin Vulpe, Eugen Istodor și Felix Anton Rizea)
- Mircea Dinescu – 20%
1996
Cațavencii preiau acțiunile de la Mihai Cârciog. Practic, fostul proprietar le cedează părțile, la prețuri simbolice.
În noua formulă, pe firma IQ Editex, Mircea Dinescu are 30%, iar zece Cațavenci primesc cote între 8 și 10%.
Cațavencii acționari:
Doru Bușcu
Mircea Toma
Liviu Mihaiu
Cornel Ivanciuc
Ioan T. Morar
Patrick Andre de Hillerin
Viorel Moțoc
Octav Mardale
Sorin Vulpe
Eugen Istodor
1998
Mircea Dinescu îi vinde acțiunile lui Sorin Ovidiu Vîntu. Prețul vehiculat: aproximativ 300.000 de dolari. Vânzarea se votează în Senatul Academiei Cațavencu. Rezultatul: egalitate. Eugen Istodor își reevaluează votul și parte din revistă devine proprietatea lui Vîntu.
1999
Cațavencii răscumpără de la Sorin Ovidiu Vîntu (cu aceeași sumă) partea de 30% și devin acționari 100%.
2001-2002
Unul dintre fondatori, Patrick Andre de Hillerinm își vinde către colegi participația pe care o avea în firmă. Ulterior, Sorin Marin, fost acționar la Rompetrol, cumpără 50% din revistă. Cealaltă jumătate se redistribuie între Cațavenci.
O parte din banii încasați de cațavenci se investește în dezvoltare. Cațavencu începe să lanseze și alte tilturi.
2006
Sorin Ovidiu Vîntu preia Cațavencu, companie care între timp ajunsese la circa zece titluri, un post de radio și o cifră de afaceri de aproximativ 12 milioane de euro. Printre acestea: Academia Cațavencu, Radio Guerrilla, Cotidianul, B 24 Fun.
A fost cea mai bună afacere pentru cațavenci, care au primit sute de mii de euro (între 500.000 și 800.000 euro) fiecare.
Doar doi Cațavenci nu au fost de acord cu vânzarea: Liviu Mihaiu și Mircea Toma. În următorii ani vor părăsi redacția.
O parte mare din bani a fost investită în companie. Aproape jumătate din suma totală a tranzacției.
2010
Cațavencu mai are în portofoliu Academia Cațavencu și Radio Guerrilla. Alte titluri s-au închis (cum ar fi Cotidianul), altele au fost vândute sau preluate de foștii manageri (Tabu, Aventuri la pescuit, Superbebe, 24 Fun).
Academia Cațavencu se scindează. Mircea Toma și o parte din redacția Academia Cațavencu pleacă și lansează o nouă publicație: Kamikaze.
Cațavencu SA intră în insolvență.
2011
Instanța pronunță falimentul Cațavencu SA. Brandul Academia Cațavencu este scos la licitație. Participă Doru Bușcu și Dan Grigore Adamescu, reprezentat de Sabina Fati. La prima licitație, este câștigat de Doru Bușcu, pentru 1,6 milioane de euro. Bușcu nu strânge banii, iar licitația se reia.
La a doua licitație apare un al doilea jucător surpriză – Orlando Nicoară, managerul Mediafax Group (deținut de Adrian Sârbu). Câștigă Dan Grigore Adamescu, prin jurnalistul Claudiu Pădurean (cel înscris oficial la licitație).
Adamescu nu convinge echipa de la Academia Cațavencu. Echipa lui Doru Bușcu pleacă la Dinu Patriciu, pentru săptămânalul Cațavencii.
Denis Dinulescu este numit de Adamescu redactor șef al Academiei Cațavencu. Redactor șef adjunct este poetul Paul Vinicius.
29 iunie 2011
Trei reviste de satiră, cu trei editori diferiți, apar pe piață: Academia Cațavencu, Kamikaze și Cațavencii.
August 2012
După un an în care a funcționat în grupul Adevărul Holding, Cațavencii s-au desprins de compania media al lui Patriciu, iar acționari au devenit Doru Bușcu și Mircea Dinescu.
Iunie 2014
Tensiuni interne la Academia Cațavencu. Revista de satiră deținută de Medien Holding a intrat în vacanță, după ce aproape toată redacția și-a încetat activitatea, pe 19 iunie 2014, pentru că nu și-au primit salariile.
La vremea respectivă, redacția – în conflict deschis cu administratorul Adrian Rus - a motivat că “nu este dispusă să scrie gratis, la comanda administratorului de trust, cu acordul portarului și cu supervizarea femeii de serviciu”
A urmat o scindare în interiorul redacției: câțiva redactori au continuat activitatea și s-au delimitat de ziariștii care au încetat lucrul din cauza neplății salariilor, numindu-I “rebeli fără pauză”.
La mijlocul lunii septembrie 2014, Academia Cațavencu a reapărut la tarabe, după trei luni de absență și cu o nouă echipă editorială. Publicația devine bilunară.
Februarie 2017
Academia Cațavencu își încetează apariția pe hârtie.
Istoria cațavencilor începe în urmă cu 20 de ani. Citiți un interviu inedit cu fondatorul revistei, la linkurile de mai jos:
- INTERVIU-DOCUMENT (1): Ovidiu Nacu, tatăl “natural” al lui Cațavencu, despre istoria zbuciumată a anilor 90. În alte roluri: Radu Mazăre și Nae Caranfil
- INTERVIU-DOCUMENT (2) Ovidiu Nacu: Am suferit ca un câine după Cațavencu
Citeşte şi:
Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
Comentarii