România TV, 40.000 de lei amendă pentru modul în care s-au dezbătut înregistrările lui Ghiţă

Consiliul Naţional al Audiovizualului a votat în şedinţa de astăzi amendarea cu 40.000 de lei a postului România TV. Motivul: încălcarea legislaţiei audiovizuale în emisiunile în care au fost dezbătute înregistrările lui Sebastian Ghiţă, cu acuzaţiile la adresa DNA şi SRI.

Forul audiovizual a discutat pentru a doua oară în ultimele două săptămâni cazul înregistrărilor cu Ghiţă. Marţea trecută, forul audiovizual a discutat şi vizionat înregistrările. A fost şi o propunere, de 200.000 de lei însă nu a trecut la vot, aşa că subiectul a fost reportat. Unii membri care au fost împotriva amenzii de 200.000 de lei au explicat atunci că ar dori şi un punct de vedere de la post pentru a afla dacă România TV a solicitat o reacţie de la instituţiile incriminate.

Astăzi, subiectul a ajuns din nou pe masa CNA, pentru a fi rediscutat. În plus, postul a avut şi reprezentant, pe Roxana Niculescu, director de programe la România TV.

Aproape două ore au ţinut discuţiile pe subiect, pe alocuri pe un ton ridicat, înainte să se dea amenda de 40.000 de lei (aproximativ 9.000 de euro).

Radu Herjeu a sintetizat motivul amenzii:

"Consider că postul a încălcat legislaţia atunci când a dezbătut dezvăluirile făcute de Sebastian Ghiţă şi nu prin simpla lor difuzare. Şi în discuţiile de după aceea, consider că postul nu a păstrat echilibrul necesar şi nu a abordat subiectul de natură să permită informarea obiectivă a publicului."

Ce a spus reprezentantul România TV, în faţa CNA:

„De ce am difuzat înregistrările: evident orice media din această lume daca ar fi avut astfel de înregistrări le-ar fi difuzat. Ca ele au fost sau nu adevărate, după cum bine ştiţi, au avut repercusiuni foarte clare. Va aduc aminte ca un şef al unui serv de informaţii şi-a dat demisia şi că în parlament la comisia de control SRI se fac audieri pe această temă.”

„De cate ori am avut aceste înregistrări, am fost preluaţi de toată lumea, este un fapt de notorietate. Am cerut puncte de vedere tuturor persoanelor şi instituţiilor despre care se făcea anumite declaraţii. V-am trimis adresele de corespondenţă, aveţi toate maiurile trimise.”

„În ce priveşte dezvăluirile lui Sebastian Ghiţă, cred că cel mai important este răspunsul pe care il avem de la SRI. Am trimis pe 10 ianuarie o solicitarea şi am primit răspuns pe data de 6 februarie. Mi se spune: toate informaţiile prezentate in spaţiul public au fost puse la dispoziţia comisiei de control pentru SRI.”

„Redacţia România TV, eu personal şi nici moderatorul nu am avut această înregistrare. Nu va pot da mai multe amănunte pentru că nu ştiu. Nu sunt cea care am intrat în legătură directă.”

„Au fost audiaţi toţi jurnaliştii, sunetiştii, femeile de serviciu şi aşa mai departe care au avut legătură cu acele DVD uri.”

Totodată, legat de cererea de puncte de vedere de la DNA, Radu Herjeu, membru CNA, a remarcat că România TV a venit cu dovada că a solicitat reacţii despre dezvăluirile lui Ghiţă. Tot Herjeu a mai spus că reprezentantul DNA a spus în primă fază că România TV nu a cerut punct de vedere, însă a revenit apoi şi a recunoscut că a avut două astfel de solicitări.

„Deci cineva minte şi eu aş vrea să ştiu cine mine. Mail-urile dumneavoastră (ale reprezentantului România TV – n.r.) sau această hârtiuţă? Cam ghicesc cine minte pentru că de ce: o zi mai târziu domnul Jucan primeşte o altă scrisoare în care şi-au adus aminte (DNA – n.r.) că de fapt aţi solicitat acest punct de vedere.

Nu ne explică de ce nu s-a răspuns la solicitare. Aş vrea ca această doamnă Livia Săplăcan (purtătorul de cuvânt al DNA – n.r.) cum a reuşit să descopere între răspunsul din 8 februarie şi cel din 9 februarie mail-ul trimis în 28 decembrie?”, a spus Herjeu.

„Cum poate o instituţie de talia DNA să transmită CNA-ului, într-o chestie atât de importantă. Când doamna Codruţa Kovesi a ieşit public de atâtea ori şi a anunţat cum a sesizat CNA-ul pentru că nu a respectat legislaţia în privinţa dezvăluirilor făcute de Ghiţă. (…) Mi se pare incalificabil acest lucru. Eu pe cine să cred acum?”, a mai spus Herjeu.

În final, Valentin Jucan, Radu Herjeu şi Orsolya Borsos au venit cu propuneri:

• Radu Herjeu – 40.000 de lei amendă
• Valentin Jucan – 200.000 de lei amendă, pe care a retras-o înainte de începerea votului
• Oroslya Borsos – 80.000 de lei

Radu Herjeu, despre propunerea de amendă:

„În lumina informaţiilor primite de la post şi, într-un final, şi de la DNA, eu am înţeles ca postul a cerut de cel puţin 3 ori puncte de vedere de la DNA, în perioada în care a difuzat filmuleţele. Cel puţin o dată de la SRI şi cel puţin o dată de la Parchetul General.

Consider că postul a încălcat legislaţia atunci când a dezbătut dezvăluirile făcute de Sebastian Ghiţă şi nu prin simpla lor difuzare. Şi în discuţiile de după aceea, consider că postul nu a păstrat echilibrul necesar şi nu a abordat subiectul de natură să permită informarea obiectivă a publicului.

Radu Herjeu a dat şi exemplu câteva afirmaţii despre care a considerat că încalcă legislaţia audiovizuală:

Victor Ciutacu, în emisiunea din 28 decembrie: „DNA-ul este un monstru şi imediat ce ajunge cineva la conducerea acestui monstru şi ştie să-l exploateze, să-l folosească politic, se întâmplă ceea ce se întâmplă astăzi, în zilele noastre de astăzi, zilele astea în România, inclusiv demonizarea unei femei care n-a avut altă vină decât că şi-a dorit să fie prim ministru şi că a acceptat să fie prim ministru şi tot aşa. Acesta e sistemul, se execută.

Nu găsesc nimic împotriva ta, se găseşte cineva să te denunţe, nu se găseşte cineva să te denunţe, îţi găsesc rude în străinătate, ca pe vremea lui Ceauşescu, care, nu ştiu, au nu ştiu ce simpatii politice şi aşa mai departe, nu se poate nici aşa, îţi iau familia de pe stradă. Cam asta sunt mijloacele de luptă modernă împotriva corupţiei, nu, că parcă aşa e poreclită instituţia asta.”

Tot Victor Ciutacu, în 2 ianuarie: „mă gândesc că oricare dintre noi poate cădea victimă , desigur, la alt nivel, altă proporţie, sistemului diabolic al unui stat care şi-a întărit instituţiile de forţă, până la nivelul în care nimic nu-i mai poate sta în cale. (...)”
Pentru acest gen de afirmaţii şi acest gen de abordare a acestui subiect.

LEGISLAŢIE.

Art 3, alineat (2) Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor.

ART. 40 (1) (…) dacă acuzaţiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars; în situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt.

ART. 64 (1) În virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii:
b) informarea cu privire la un fapt sau un eveniment să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă.

ART. 66 (1) a) În programele de ştiri şi dezbateri informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală, trebuie să respecte următoarele principii: a) asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică.