Skip to main content

EXPERIMENT. Fără net. Ce afli după ce citeşti două luni doar ziare tipărite? Cu ce rămâi?

 
Publicitate ziare
Publicitate ziare

EXPERIMENT. Poţi să stai fără să citeşti ziarele pe net? Fără să urmăreşti postările de pe Facebook? Ce afli dacă, timp de două luni, citeşti doar presă scrisă? Care sunt subiectele împinse în faţă de publicaţiile tipărite.

Publicitate

Un jurnalist a încercat acest experiment. Un jurnalist din America, nu de la noi. Acolo unde pe hârtie se tipăresc titluri precum Washington Post, New York Times sau Time. Unde presa tipărită (încă) contează.

Eperimentul şi concluziile lui, în continuare:

Un "spoiler": a câştigat mai mult timp, pe care l-a folosit pentru a citi. Cărţi. De unde?

Farhad Manjoo, jurnalist al ziarului The New York Times, prezintă în ultimul său text concluziile experiementului pe care l-a realizat timp de două luni.

  • Ce a făcut mai exact?

Timp de două luni a consumat ştiri ce au provenit exclusiv din presa tipărită:

“Pentru două luni, m-am informat doar din ziare tipărite. Acestea sunt lucrurile pe care le-am învăţat din această experienţă.”

Jurnalistul povesteşte că a pornit experimentul în luna ianuarie. S-a deconectat de la orice modalitate de informare digitală şi a deschis abonamente la trei publicaţii de presă tipărită.

Mai exact a ales să primească următoarele ziare: The Times, The Wall Street Journal, un ziar local, The Francisco Chronicle şi o revistă economică, săptămânală, The Economist.

“Am hotărât să călătoresc în timp. Am oprit notificările ce veneau de la aplicaţiile de ştiri instalate în telefonul meu, m-am deconectat de la Twitter şi alte reţele sociale şi m-am abonat la trei publicaţii tipărite"

Farhad Manjoo spune că scopul experimentului a fost de înlocui pentru o perioadă “viteza informării cu precizia şi acurateţea informaţiei”.

Printre lucrurile pe care le-a observat după ce a început experimentul au fost dependenţa mai scăzută faţă de “breaking-news” şi timpul liber pe care l-a câştigat citind presa o singură dată pe zi:

“Am avut mai mult timp pe care să îl dedic familiei şi de asemenea am reuşit să citesc şi o jumatate de duzină de cărţi”, spune Farhad Manjoo.

De asemenea, a structurat lecţiile pe care le-a învăţat pe parcursul celor două luni în trei categorii: “Informează-te. Nu foarte rapid. Evită reţelele sociale

Informează-te! Diferenţa dintre print şi online

Jurnalistul explică diferenţele dintre consumul de ştiri online şi cele care provin din surse tipărite:

“Am găsit multe lucruri care nu imi plac la presa tipărită. Tiparul este scump. Scrisul este prea mic, paginile sunt prea mari şi incomode în comparaţie cu ecranul unui dispozitiv mobil. Totuşi ce găsim în ziarele tipărite? Ştiri!

Spune printre altele că:

“În mediul online, de cele mai multe ori, cititorii se concentrează pe opinia altora despre ştiri, decât pe eveniment, în sine.”

De asemenea, este foarte important ca cititorii să nu fie distraşi de fluxul de comentarii care însoţeşte orice ştire, pentru că acesta nu face decât să îi distragă de la întelegerea evenimentului. Acest lucru face cititorii mult mai susceptibili de dezinformare”, notează jurnalistul.

Nu foarte rapid!

Principala diferenţă, pe care o subliniază jurnalistul, dintre presa tipărită şi digital o reprezintă viteza.

"Noile grupuri media concentrează accentul pe viteză. Peisajul media digital din ultimii ani pun mai multă presiune pe cât de repede apar ştirile. Nu trebuie să citim doar presă scrisă."

Manjoo spune că presa tipărită îţi oferă senzaţia că "timpul încetineşte" şi de asemenea cuvintele par mult mai "pline de sens".

"Ne puteam face pur şi simplu un ritual zilnic din a citi presă o singură dată în zi, dar într-un mod mult mai conştient şi mai profund, ignorând alertele cu care suntem bombardaţi zilnic.

Notificările nu sunt necesare. Dacă ceva cu adevărat important se va întâmpla, cu siguranţă vom afla."

Evită reţelele sociale!

Discuţiile şi comentariile pe care ştirile le generează în mediul online ajung să devină, uneori, mai importante ca ştirea în sine. Jurnalistul recomandă ca reţelele sociale să nu rămână principala sursă din care publicul să se informeze.

“Acesta e cea mai importantă. În acest caz viteza cu care primim ştirile depăşeşte profunzimea acestora. Reţelele sociale încurajează comentariile în contradictoriu pe marginea ştirilor fără să întelegem în profunzime despre ce este ştirea.

Nu trebuie să citeşti ziare tipărite pentru a avea o relatie mai bună cu ştirile, dar vă rog încetaţi să folosiţi reţelele sociale drept principala sursă din care să primiţi ştiri.”

Invitaţie la dezbatere: Cum credeţi că ar arăta în România un astfel de experiment? Cu ce ar rămâne dacă ar citi ziarele tipărite de la noi? Ce titluri ar trebui să citească?

Autor: Raul Bambu raul.bambupaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • Mai multa documentare nu v-ar strica!
    Inainte sa publicati dvs a aparut articolul urmator pe Columbia Journalism Review (sursa pe care ar fi firesc sa o urmariti) https://www.cjr.org/analysis/farhad-manjoo-nyt-unplug.php :)
    La fel si Nieman Lab http://www.niemanlab.org/2018/03/the-%e2%9d%a4%ef%b8%8f-of-the-matter-here-are-too-many-words-about-farhad-manjoos-twitter-habits-and-some-cool-charts/
  • Cu un buget de 1000-1500 lei pe lună, eu aș citi TV Mania, Revista 22, Dilema Veche, Adevărul / Adevărul de Week-end, Historia, Știință și Tehnică, National Geographic, DOR - Decât o revistă, Running Mag și Psyhologies (România),
    TIME Magazine, Financial Times, Scientific American, Empire, Newsweek (SUA / Marea Britanie).
    Aș adăuga și revistele din zona de fashion (Men's Health, Harpers Bazaar și Marie Claire).
  • Cu mai multe comentarii credibile,decât *** de pe facebook,ceea e e scris ,tipărit,fie ziar,sau carte,iti rămâne în memorie.Si,ce sa spun,comentariile celor partizani facebook ma lasa complet,rece...pun mătura în doliu!

Trimite un comentariu

sus