2011, la o masă în centrul vechi. Doru Buşcu primeşte un telefon: "e înmormântarea lui Mihai Cârciog", i se spune. Mihai Cârciog fusese proprietar al Academei Caţavencu, în anii de glorie ai revistei. "Ce să scriem pe coroană?", este întrebat.
Buşcu face un răgaz de câteva secunde. Se gândeşte puţin şi îi dictează apoi colegului un mesaj tulburător: "Nu puteam muri decât împreună!"
Un mesaj tulburător, inteligent (în ton cu revista care a dominat satira anilor 90), dar trist de adevărat.
În 2011, vechea Academia Caţavencu, aşa cum o ştiau cititorii până atunci, se "stingea": o parte din echipă (în frunte cu Mircea Toma) se rupsese şi lansase Kamikaze. Academia Caţavencu era în faliment, iar brandul era scos la licitaţie.
A încercat să-l cumpere - fără succes însă, chiar Doru Buşcu. Şi Adrian Sârbu a fost interesat de titlu - l-a avut la licitaţie pe Orlando Nicoară (pe atunci director Mediafax Group).
Până la urmă, Academia Caţavencu ajungea la Dan Grigore Adamescu, care a trimis-o la licitaţie, ca reprezentant, pe jurnalista Sabina Fati (atunci la România liberă, acum redactor şef la Europa Liberă). Adamescu lua, de fapt, doar o "carcasă", pentru că echipa nu mergea cu el.
Doru Buşcu şi echipa rămasă lansau, apoi, o altă revistă - Caţavencii, în colaborare cu DInu Patriciu.
Niciunul din cele trei proiecte - Kamikaze, Caţavencii şi noul Academia Caţavencu (relansat de Adamescu) nu avea însă să se ridice la nivelul din "vremurile bune" ale Academiei Caţavencu, din perioadele în care niciun politician (până şi mult ironizatul Ion Iliescu) nu rata balul anual al revistei.
Astăzi, Academia Caţavencu este istorie. Titlul a fost închis de familia Adamescu în 2017.
Academia Caţavencu şi povestea din 2011. Un material din seria 10 ani de Paginademedia, 10 ani în 10 săptămâni.
24 mai, Doru Buşcu, director editorial Academia Caţavencu şi jurnalista Sabina Fati (din partea lui Dan Grigore Adamescu) s-au înscris la licitaţia pentru vânzarea bunurilor Caţavencu SA. Marca Academia Caţavencu este principalul activ scos la licitaţie joi, 26 mai. Doru Buşcu este cel care câştigă licitaţia (pentru 1,6 milioane de euro, dar nu va plăti brandul şi procedura se reia).
Doru Buşcu şi Sabina Fati se bat pentru Academia Caţavencu
14 iunie. Surpriză: Orlando Nicoară (MediaPro) se bate cu Adamescu pentru Academia Caţavencu.
Câştigă Dan Grigore Adamescu, proprietarul ziarului România liberă, care este noul proprietar al mărcii Academia Caţavencu. Acesta a cumpărat brandul revistei de satiră cu 882.654 euro, sumă care include TVA. S-a bătut în licitaţie cu Orlando Nicoară, care reprezenta Mediafax Group, compania lui Adrian Sârbu. Echipa se rupe. Doru Buşcu îl lasă pe Adamescu pentru o nouă revistă.
LA CALD DE LA LICITAŢIE: Adamescu a luat Academia Caţavencu
ULTIMA ORA: Caţavencii îl lasă pe Adamescu cu marca goală
22 iunie. Echipa condusă de Doru Buşcu, care l-a refuzat pe Dan Grigore Adamescu, se înţelege cu Dinu Patriciu. Vor face o nouă revistă – Caţavencii – în grupul Adevărul Holding. Poetul Mircea Dinescu este readus în echipă în poziţa de preşedinte.
Mircea Dinescu, preşedinte la Caţavencii lui Buşcu
August 2012. Caţavencii lui Doru Buşcu s-au desprins de trustul lui Dinu Patriciu, după un an în grupul Adevărul. Noii proprietari ai revistei de satiră sunt Doru Buşcu şi Mircea Dinescu.
EXCLUSIV. Caţavencii s-au desprins de Patriciu. Dinescu şi Buşcu sunt noii proprietari
Istoria acţionarilor de la Caţavencu, în cifre şi fapte. Mihaiu, Buşcu şi Vulpe, în 90 în aceeaşi cameră de cămin
“Brusc, Caţavencu a devenit un fenomen. Care, ca orice fenomen, se va duce dracului într-o zi. Însă ziua aceea o vom ţine cât mai departe de noi şi de voi.”
Citatul de mai sus a apărut în prima ediţie a Almanahului Academia Caţavencu, în 1995. Nu e semnat, dar îi aparţine lui Liviu Mihaiu. De atunci (dar şi până atunci) ziarul a trecut prin mai multe schimbări de acţionariat.
În 90, Doru Buşcu, Liviu Mihaiu şi Sorin Vulpe, studenţi la Politehnică şi colegi de cameră, au fost primii Caţavenci. Nu aveau acţiuni.
Paginademedia.ro trece în revistă istoria acţionariatului de la Caţavencu (în fotografia din 1991, de la stânga la dreapta: Doru Buşcu, Eugen Istodor, Ioan Groşan şi fotograful Emil Berdeli):
Februarie 1990
Caţavencu a fost pornită în februarie 1990, de un student – Ovidiu Nacu. Doru Buşcu, Liviu Mihaiu şi Sorin Vulpe erau studenţi la Politehnică şi împărţeau aceeaşi cameră la cămin. Au fost primii caţavenci, la publicaţia care se numea simplu: Caţavencu – săptămânal incomod.
Acţionarul revistei era, 100%, Ovidiu Nacu.
Ce fac azi cei trei colegi de cameră: Sorin Vulpe conduce, ca publisher, compania Liberis. Mihaiu se ocupă de Radio Guerrilla. Doru Buşcu este redactor-şef la Caţavencii.
Octombrie 1991
Ovidiu Nacu lansează şi alte reviste, printre care câteva titluri erotice. Caţavencii sunt soclicitaţi să scrie la aceste reviste. Nu sunt de acord şi decid să plece.
Echipa de la Caţavencu lansează Academia Caţavencu, împreună cu regretatul Mihai Cârciog. Caţavencu lui Nacu mai rezistă câteva luni.
Structura de acţionariat a noii reviste Academia Caţavencu:
- Mihai Cîrciog – 80%
- Mircea Dinescu – 20%
1996
Caţavencii preiau acţiunile de la Mihai Cârciog. Practic, fostul proprietar le cedează părţile, la preţuri simbolice.
În noua formulă, Mircea Dinescu are 30%, iar zece Caţavenci primesc cote între 8 şi 10%.
Caţavencii acţionari:
Doru Buşcu
Mircea Toma
Liviu Mihaiu
Cornel Ivanciuc
Ioan T. Morar
Patrick Andre de Hillerin
Viorel Moţoc
Octav Mardale
Sorin Vulpe
Eugen Istodor
1997
Mircea Dinescu îi vinde acţiunile lui Sorin Ovidiu Vîntu. Preţul vehiculat: aproximativ 300.000 de dolari. Vânzarea se votează în Senatul Academiei Caţavencu. Rezultatul: egalitate. Eugen Istodor îşi reevaluează votul şi parte din revistă devine proprietatea lui Vîntu.
1999
Caţavencii răscumpără de la Sorin Ovidiu Vîntu (cu aceeaşi sumă) partea de 30% şi devin acţionari 100%.
2001-2002
Sorin Marin, fost acţionar la Rompetrol, cumpără 50% din revistă. Cealaltă jumătate se redistribuie între Caţavenci.
O parte din banii încasaţi de caţavenci se investeşte în dezvoltare. Caţavencu începe să lanseze şi alte tilturi.
2006
Sorin Ovidiu Vîntu preia Caţavencu, companie care între timp ajunsese la circa zece titluri, un post de radio şi o cifră de afaceri de aproximativ 12 milioane de euro. Printre acestea: Academia Caţavencu, Radio Guerrilla, Cotidianul, B 24 Fun.
A fost cea mai bună afacere pentru caţavenci, care au primit sute de mii de euro (între 500.000 şi 800.000 euro) fiecare.
Doar doi Caţavenci nu au fost de acord cu vânzarea: Liviu Mihaiu şi Mircea Toma. În următorii ani vor părăsi redacţia.
O parte mare din bani a fost investită în companie. Aproape jumătate din suma totală a tranzacţiei.
2010
Caţavencu mai are în portofoliu Academia Caţavencu şi Radio Guerrilla. Alte titluri s-au închis (cum ar fi Cotidianul), altele au fost vândute sau preluate de foştii manageri (Tabu, Aventuri la pescuit, Superbebe, 24 Fun).
Academia Caţavencu se scindează. Mircea Toma şi o parte din redacţia Academia Caţavencu pleacă şi lansează o nouă publicaţie: Kamikaze.
Caţavencu SA intră în faliment.
2011
Instanţa pronunţă falimentul Caţavencu SA. Brandul Academia Caţavencu este scos la licitaţie. La prima licitaţie, este câştigat de Doru Buşcu, pentru 1,6 milioane de euro. Buşcu nu strânge banii, iar licitaţia se reia.
La a doua licitaţie apare un al doilea jucător surpriză – Orlando Nicoară, managerul Mediafax Group (deţinut de Adrian Sârbu). Câştigă Dan Grigore Adamescu, prin jurnalistul Claudiu Pădurean (cal înscris oficial la licitaţie).
Adamescu nu convinge echipa de la Academia Caţavencu. Echipa lui Doru Buşcu pleacă la Dinu Patriciu, pentru săptămânalul Caţavencii.
Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.roTrei reviste de satiră, cu trei editori diferiţi, apăreau în 2011 pe piaţă: Academia Caţavencu, Kamikaze şi Caţavencii.
Comentarii