Skip to main content

Etica profesională în Raportul FreeEx 2018 - 2019: De la „LumeaDenunțurilor”, la fake news, moderatori cu „nervii slabi” sau „fumigenele” de presă la protestele din 10 august

 
Etica profesională în Raportul FreeEx 2018 - 2019: De la „LumeaDenunțurilor”, la fake news, moderatori cu „nervii slabi” sau „fumigenele” de presă la protestele din 10 august
Sursa foto: Hepta
Cum a fost presa în ultimul an la capitolul „Etica profesională”. Presa s-a confruntat în ultimul an cu numeroase abateri de la etica profesională, după cum reflectă prin mai multe exemple raportul FreeEx - Libertatea presei.  

„Prin diferite mecanisme de finanțare și prin impunerea propriei agende, actuala putere subminează grav independența presei și dreptul la corecta informare a cetățenilor”, este una dintre concluziile ActiveWatch.

„În cazul instituțiilor de presă pro guvernamentale s-au înregistrat cele mai multe tentative de promovare de fake news”, este o altă concluzie.

Publicitate

Media nu mai este spațiu de dezbateri, ci de confruntări. Uneori, există riscul să fii luat pe sus și de adversarii politici și de moderatori.”

Prezentăm pe scurt câteva dintre cazurile de nerespectare a normelor profesionale:

  • Lumeadenunțurilor.ro. Site-ul Luju.ro (Lumea Justiției) a depus la Direcția Națională Anticorupție o sesizare penală împotriva președintelui Iohannis și a soției acestuia. Aceeași publicație a depus la începutul acestui an un alt denunț, împotriva vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans. 
  • Moderatori cu nervii slabi: Cazul Mihai Gâdea care a avut o reacție inadecvată într-un schimb de replici cu Ionel Dancă.  Pupați-o în c*r pe Kövesi...Pupați-o, domnule, în c*r pe Kövesi”. Câteva luni mai târziu, Gâdea intră într-un nou conflict cu reprezentantul PNL, Cristian Băcanu, căruia i-a replicat „Sunteți tare în gură”. Același Mihai Gâdea recidivează în relația cu purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, și îl invită să părăsească platoul. Reacția lui Gâdea a avut loc după ce Dancă a acuzat Antena 3 că manipulează.
    • O reacție la fel de disproporționată a avut și moderatoarea Alexandra Păcuraru, de la Realitatea TV, care, în data de 7 iulie 2018, l-a dat afară din emisiune pe invitatul său, Dragoș Bucurenci, pentru că acesta ar fi avut opinii critice la adresa Bisericii Ortodoxe.
  • Antena 3 și câteva fake news-uri. Pe 25 aprilie 2018, Mihai Gâdea prezenta în cadrul emisiunii „Sinteza Zilei” o scrisoare „absolut devastatoare”, atribuită unei judecătoare de la Tribunalul Sălaj, care ar fi trimis un memoriu către Guvern în care condamna imixtiunea SRI în procedurile judiciare. O zi mai târziu Tribunalul Sălaj dezmințea informațiile din spațiul publicului. 
    • Pe 17 iulie 2018, Ambasada Suediei la București acuza, în bloc, mai multe instituții media, printre care și Antena 3, de propagarea unei știri false.
  • 10 august 2018, cu lacrimogene și fumigene de presă. Evenimentele violente din ziua protestului au fost prezentate de presă în funcție de afinitățile politice și ideologice. Posturile de televiziune Antena 3 și România TV au prezentat precaut acțiunile din Piața Victoriei și au condamnat exclusiv protestatarii pentru violențele care au degenerat. În cazul Realitatea TV, evenimentele din piață au fost prezentate într-o manieră alarmistă, pe tronsonul de seară asigurat de jurnalistul Rareș Bogdan fiind vehiculate informații pe surse, greu de verificat și probat în acele momente tensionate.

Paginademedia.ro va prezenta în mai multe epsioade întregul raport privind libertatea presei în România. Redăm în continuare capitol primul capitol, cel privind Etica profesională și corupția în presă:

Presa în derivă pre-electorală

Chiar dacă anul 2018 nu a mai fost atât de tensionat la nivel politic și social precum anii precedenți, această stare de fapt nu s-a reflectat și în peisajul mass-media. Partidul Social Democrat a continuat să-și promoveze, contra cost, propria agendă cu sprijinul instituțiilor de presă și formatorilor de opinie care au continuat lupta împotriva „statului paralel”, dar și împotriva adversarilor politici ai coaliției de guvernare.

Jurnalismul angajat a atins noi culmi anul trecut și la începutul acestui an când, în premieră, o instituție de presă afiliată PSD a depus denunțuri penale împotriva președintelui Klaus Iohannis, dar și împotriva vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans. Ambele evenimente au fost exploatate mediatic de presa pro guvernamentală și au contribuit la campania de denigrare a președintelui statului sau la consolidarea discursului eurosceptic tot mai pronunțat în spațiul public românesc.

Senzaționalismul și lipsa de echilibru au dominat și anul trecut agenda media, publicul fiind supra expus la „lovituri fatale” sau „nucleare”, anunțate fie de presa pro guvernamentală, fie de presa așa zis de „opoziție”.

Din cauza agendei politice, sistemul judiciar a fost și anul trecut subiect de prime-time. Dezbaterile dedicate acestui domeniu au fost întreținute aproape exclusiv de jurnaliști, comentatori de serviciu, politicieni sau avocați ai politicienilor, vocile judecătorilor și procurorilor fiind cvasi-absente. Procedurile judiciare sau analizele de constituționalitate au fost răstălmăcite excesiv și agresiv de amatori care nu s-au ferit de verdicte irevocabile.

Acuzațiile de fake news și de propagandă au fost aruncate din toate taberele media, însă, în unele situații, așa-zisele lecții de dezasamblat știri false s-au făcut tot cu știri inventate sau scoase din context.

Anul 2018 a fost un an de uzură, în care instituțiile de presă politizate și-au fidelizat publicul cu aceleași subiecte și obsesii dezvoltate în ultimii doi ani, parcă în anticiparea anilor electorali 2019 și 2020.

Uitându-ne retrospectiv la radicalizarea și politizarea excesivă a peisajului media, nu găsim motive de optimism că presa va redeveni presă și că partidele vor redeveni partide. Prin urmare, credem noi, cel mai onest ar fi ca la următoare rundă de alegeri să punem ștampila direct pe siglele televiziunilor de partid.

Și, dacă nu iese bine numărătoarea voturilor, o reglăm din peoplemeter.

Nerespectarea normelor profesionale

Redăm mai jos unele dintre cele mai semnificative derapaje de la deontologia jurnalistică înregistrate în anul 2018 și începutul anului 2019.

Pentru gravitatea sau frecvența lor, cazurile consemnate au fost sancționate de foruri autorizate, precum Consiliul Național al Audiovizualului. Altele, în schimb, au fost sancționate doar prin reacțiile de revoltă ale opiniei publice.

Lumeadenunțurilor.ro

În data de 9 mai 2018, redacția site-ului luju.ro, coordonat de jurnaliștii Răzvan Savaliuc și Adina Anghelescu, anunța că a depus la Direcția Națională Anticorupție o sesizare penală împotriva președintelui Iohannis și a soției acestuia, printre aspectele sesizate numărându-se abuz în serviciu, fals, spălare de bani și grup infracțional organizat. Gestul jurnaliștilor de la Lumea Justiției a făcut ocolul presei pro guvernamentale din România și a fost apreciat inclusiv de Sputnik Moldova.

La nici o lună distanță, pe 5 iunie 2018, Lumea Justiției titra „IOHANNIS ARE DOSAR PENAL. DNA a deschis dosarul 250/P/2018 pe numele Carmen Georgeta Iohannis și Klaus Werner Iohannis în urma sesizării redacției Lumea Justiției (...)”.

Această evoluție a generat un nou lait motiv pentru presa ostilă președintelui Iohannis, care devenise astfel, la rândul său, „penal”. În contrapondere, la acea vreme, alte publicații au încadrat știrea ca fiind falsă, întrucât, în opinia lor, dosarul deschis de DNA făcea parte din procedura standard de înregistrare a oricărei sesizări depuse în atenția instituției. Subliniem faptul că, în ciuda controverselor generate de acțiunea jurnaliștilor de la Lumea Justiției, procedura judiciară și-a urmat totuși cursul, în cauză fiind audiată soția președintelui.

La începutul acestui an, echipa Lumea Justiției reintră în atenția publică cu o plângere penală îndreptată împotriva vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarului european pe Justiție, Vera Jourova, șefei Reprezentanței CE la București, Angela Cristea, procurorului general al României, Augustin Lazăr, precum și împotriva echipei care a redactat raportul MCV din noiembrie 2018.

Plângerea fusese depusă inițial la DIICOT, dar instituția a declinat cauza către Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.

Acțiunea jurnaliștilor de la Lumea Justiției a scindat încă o dată opinia publică, gestul fiind încadrat fie ca o „lovitură internațională ”, fie de-a dreptul „ridicol”. Ca și în cazul plângerii penale împotriva președintelui Iohannis, și această speță a fost folosită de presa pro guvernamentală pentru a-i decredibiliza pe susținătorii statului de drept, precum și pentru a alimenta un discurs eurosceptic, de decredibilizare a forurilor europene. La data de 28 martie 2019, procurorii Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție anunțau clasarea dosarului „Timmermans”.

Deoarece una dintre cauze este încă în investigare (dosarul soților Iohannis) este încă prematur să evaluăm dacă acțiunile jurnaliștilor de la Lumea Justiției au în vedere interesul public sau au alte obiective. Cu certitudine însă, în ambele situații este necesară o dezbatere asupra rolului jurnalistului în societate și în relația cu organele judiciare.

Moderatori cu nervii slabi

În data de 14 februarie 2018, în cadrul emisiunii „Sinteza Zilei”, moderatorul Mihai Gâdea a avut o reacție inadecvată într-un schimb de replici cu purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă.

Vădit iritat de opiniile exprimate de invitat, Gâdea i-a replicat: „Să nu plece. Pupați-o în c*r pe Kövesi...Pupați-o, domnule, în c*r pe Kövesi”.

La acea dată, incidentul a generat aproape 150 de reclamații la CNA, însă forul a discutat speța abia după termenul de prescripție (șase luni) și a sancționat derapajul la pachet cu alte abateri înregistrate pe același post de televiziune.

Câteva luni mai târziu, pe 4 iunie 2018, Mihai Gâdea intră din nou într-un conflict cu reprezentantul PNL, Cristian Băcanu, căruia i-a replicat „Sunteți tare în gură”. În urma incidentului, dar și pentru că nu i s-a mai permis să vorbească în emisiune, invitatul a ales să părăsească platoul emisiunii.

Pe 28 martie 2019, Mihai Gâdea recidivează în relația cu purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, și îl invită să părăsească platoul. Reacția lui Gâdea a avut loc după ce Dancă a acuzat Antena 3 că manipulează. În urma acestui incident, un membru CNA s-a autosesizat, însă speța încă nu a fost analizată de forul audiovizual.

O reacție la fel de disproporționată a avut și moderatoarea Alexandra Păcuraru, de la Realitatea TV, care, în data de 7 iulie 2018, l-a dat afară din emisiune pe invitatul său, Dragoș Bucurenci, pentru că acesta ar fi avut opinii critice la adresa Bisericii Ortodoxe.

Incidentul a avut loc în cadrul emisiunii „Acasă la oamenii Realității”, în care a fost invitat atât un reprezentant al bisericii, cât și Dragoș Bucurenci. Alexandra Păcuraru a relatat ulterior că s-a simțit jignită de opiniile lui Bucurenci și, pe cale de consecință, l-a invitat să părăsească platoul emisiunii.

Antena 3 – fake news pe fake news se scoate

În 2018, propaganda și fake news au fost teme recurente în agenda postului Antena 3, care a încercat să-și avertizeze publicul în legătură cu anumite situații pe care jurnaliștii postului le considerau parte dintr-o strategie de intoxicare a opiniei publice. Însă, în încercarea de a valida anumite teorii sau de a demantela știri false, realizatorii Antena 3 fie au folosit informații false, fie le-au scos din context.

Pe 25 aprilie 2018, Mihai Gâdea prezenta în cadrul emisiunii „Sinteza Zilei” o scrisoare „absolut devastatoare”, atribuită unei judecătoare de la Tribunalul Sălaj, care ar fi trimis un memoriu către Guvern în care condamna imixtiunea SRI în procedurile judiciare.

Presupusa scrisoare prezentată de realizatorul Antena 3 ca fiind „documentul original” a fost viralizată în mediul online, fiind preluată atât de site-uri de știri, cât și de filiala PSD Ilfov, care a distribuit informația pe Facebook.

În data de 26 aprilie 2018, Tribunalul Sălaj emitea un comunicat de presă în care dezmințea informațiile din spațiul public și anunța că judecătoarea asociată cu acel presupus memoriu ar fi depus plângere penală încă din data de 20 aprilie 2018 pentru „săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată”.

Pe 24 iunie 2018, Antena 3 deschide un nou front împotriva postului Pro TV, pe care îl acuză de distribuire de informații false și de instigare la proteste. În cadrul emisiunii Sinteza Zilei din acea seară, realizatorul și invitații au analizat o știre realizată de Pro TV, și distribuită de o pagină de Facebook, în care erau prezentate efectele modificărilor la Codul Penal, fără a preciza însă că știrea fusese difuzată în luna decembrie 2017.

Postul Pro TV a reacționat și a acuzat postul Antena 3 nu doar că a omis să specifice data difuzării acelui material, dar l-a și contextualizat greșit, corelându-l cu contextul politic din vara anului 2018.

În replică, Mihai Gâdea a declarat a doua zi, pe 26 iunie 2018, că „Noi aseară nu am spus că a dat Pro TV știrea, am spus că a fost data pe Facebook. Pro TV și propaganda nu știu cum să facă față situației” și că „Fake news-ul nu se prescrie. Este fake news și în decembrie și astăzi”.

Pe 17 iulie 2018, Ambasada Suediei la București acuza, în bloc, mai multe instituții media, printre care și Antena 3, de propagarea unei știri false. Ambasada acuza mai multe publicații și televiziuni că au prezentat o știre conform căreia ar fi șters un material video în care Laura Codruța Kövesi a fost decorată de statul suedez, iar decizia ar fi fost o consecință de demiterii acesteia din funcția de procuror-șef DNA.

Diplomații au subliniat faptul că filmul fusese șters de pe contul de YouTube încă din anul 2017, fără nicio legătură cu evenimentele din România. Mai mult, Ambasada a criticat și faptul că nu a fost contactată pentru a formula un punct de vedere.

În replică, unul dintre realizatorii Antena 3, Ana-Maria Roman, a declarat a doua zi (18 iulie 2018), că postul nu ar fi sugerat o legătură de cauzalitate între demiterea lui Kövesi și dispariția înregistrării și și-a declinat responsabilitatea asupra conținutului, făcând trimitere la sursa primară a informației: „Știrea de pe inpolitics a fost preluată de mai multă lume, inclusiv de noi”.

10 august 2018 – lacrimogene și fumigene de presă

Mitingul Diasporei din 10 august a fost unul dintre cele mai mediatizate și controversate evenimente ale anului trecut.

Încă de dinainte de ziua protestului, televiziunile și publicațiile pro guvernamentale anticipau că va fi un protest care va degenera și va fi violent.

În data de 6 august 2018, Antena 3 făcea public „planul dement” al lui Ovidiu Grosu, o persoană care se prezenta drept adevăratul organizator al protestului din 10 august. În interviul difuzat la Sinteza Zilei, Grosu a exprimat o serie de opinii care incitau la violență și care confirmau teza Antena 3 că protestul din 10 august va fi unul de mare risc: „Nimeni nu va veni să ne facă bine, binele ni-l facem noi. Flăcări, fum și sânge pe străzi - nu există altă variantă”; sau: „Dacă jandarmul îmi pune bastonul în gât sau pistolul în cap eu am dreptul să-i iau viața”.

Declarațiile șocante din acel interviu au generat reacții în lanț în spațiul public atât printre susținătorii protestului, care s-au delimitat de opiniile lui Grosu, dar și printre opozanții evenimentului programat pe 10 august. La două zile după interviul difuzat de Antena 3, DIICOT l-a pus sub control judiciar pe Ovidiu Grosu, pentru 60 de zile.

Evenimentele violente din ziua protestului au fost prezentate de presă în funcție de afinitățile politice și ideologice.

Posturile de televiziune Antena 3 și România TV au prezentat precaut acțiunile din Piața Victoriei și au condamnat exclusiv protestatarii pentru violențele care au degenerat. Jurnaliștii și invitații posturilor menționate au speculat existența unor agitatori în piață și au îndemnat lumea să evite escaladarea violențelor.

Alte posturi de televiziune, precum Realitatea TV sau Digi 24 au prezentat însă, cu predilecție, acțiunile agresive și disproporționate ale Jandarmeriei Române împotriva participanților la protest sau chiar împotriva jurnaliștilor aflați la fața locului.

În cazul Realitatea TV, evenimentele din piață au fost prezentate într-o manieră alarmistă, pe tronsonul de seară asigurat de jurnalistul Rareș Bogdan fiind vehiculate informații pe surse, greu de verificat și probat în acele momente tensionate.

Astfel, Rareș Bogdan și invitații săi au lansat o serie de acuzații la adresa autorităților și forțelor de ordine care nu aveau bază factuală și fără să ofere un punct de vedere al instituțiilor sau persoanelor acuzate că: folosesc „gaz toxic CS” și „muniție expirată” sau chiar că ar fi responsabili de „moartea a doi kosovari”.

Pentru aceste derapaje, dar și pentru abateri repetate în perioada 10 – 17 august 2018, postul Realitatea TV a fost sancționat de Consiliul Național al Audiovizualului, la începutul acestui an, cu suspendarea emisiei timp de 10 minute.

Derapajele și speculațiile au continuat în spațiul media după incidentele din 10 august 2018, însă nici unele nu au fost de gravitatea situațiilor prezentate de postul Realitatea TV. Astfel, speculațiile formulate în emisiunea Alessandrei Stoicescu (Antena 3), din data de 13 august 2018, conform cărora violențele ar fi fost generate de persoane special instruite și plătite (mercenari) sau de membri ai mișcării Antifa, plătiți de George Soros, au scăpat nesancționate de CNA, chiar dacă unul dintre membrii consiliului s-a autosesizat în acest caz.

În schimb, postul România TV a fost amendat cu 15.000 de lei pentru că, în ziua protestului, moderatorii nu au intervenit când invitații au lansat acuzații conform cărora protestatarii violenți ar fi plătiți sau că ar fi mercenari.

Necunoscute sunt sursele conspirației

Și în anul 2018 au continuat campaniile de presă împotriva mișcărilor civice active în protestele anti-guvernamentale (#rezist, #coruptiaucide) sau împotriva unor organizații neguvernamentale sau publicații critice la adresa coaliției de guvernare.

În 15 noiembrie 2018, Lumea Justiției difuza, în exclusivitate și pe surse, faptul că DIICOT ar fi deschis o investigație pentru a verifica sursele de finanțare ale mișcării #Rezist.

Jurnaliștii luju.ro anunțau existența unui „dosar bombă” la DIICOT, care investighează sute de operațiuni cu cryptomonede, în valoare de 14 milioane de dolari, care ar fi avut ca destinatari diferite entități implicate în protestele de stradă din ultimii doi ani.

Invocând „surse judiciare avizate”, dar anonime, Lumea Justiției a reprodus o schemă de finanțare a „grupărilor violente de stradă (care în ultima perioadă speriate că au intrat în vizorul autorităților și-au redus subit activitatea) și care au organizat în anii 2017 și 2018, și mai ales în data de 10 august 2018, acțiuni împotriva ordinii constituționale - pedepsite de art. 397 Cod penal – în scopul dărâmării guvernării PSD-ALDE”.

Conform surselor citate de luju.ro, banii virtuali ar fi provenit dintr-o singură sursă, Fundația Ștefan Batory din Polonia, organizație finanțată de George Soros, și ar fi fost distribuiți către mișcări civice, ONG-uri și publicații critice cu Puterea. Materialul publicat de Lumea Justiției a fost preluat și distribuit de principalele instituții de presă pro-guvernamentale.

Fundația Ștefan Batory a reacționat două săptămâni mai târziu, când a transmis un drept la replică postului Antena 3 în care preciza că:

„Informațiile prezentate nu sunt adevărate. Fundația Batory nu a fost niciodată angajată în nicio afacere cu bitcoin sau criptomonede și niciodată nu a acordat granturi către nicio entitate din România.”

Până la momentul redactării acestui raport, DIICOT nu a comunicat și nu a comentat în niciun fel informațiile publicate de Lumea Justiției.

Când presa fără mamă și fără tată apără familia tradițională

Referendumul din 6 și 7 octombrie 2018, privind revizuirea articolului 48 din Constituție referitor la definiția familiei, a înregistrat câteva recorduri negative prin atitudinea neprofesionistă a unor actori de pe piața media.

Postul B1TV, prin emisiunea moderată de Silviu Mănăstire, „Dosar de politician”, s-a remarcat prin maniera dezechilibrată în care a prezentat subiectul referendumului. Moderatorul și-a asumat public și vehement opțiunea de vot și, în fiecare dezbatere dedicată temei referendate a invitat publicul să participe la vot și să voteze DA. Postul TV a fost sancționat de CNA, pentru lipsa de echilibru, cu somație publică, după mai bine de trei luni de la comiterea abaterilor.

Tot după trei luni a venit răspunsul CNA cu privire la difuzarea unui spot plătit de PSD și difuzat de posturile Antena 3, B1TV și România TV, în care cetățenii erau invitați să voteze DA la referendum, unele dintre argumentele prezentate în spot fiind degradante pentru persoanele care se opuneau acelui referendum sau care îl boicotau: „Ce înseamnă NU la Referendum? Acordul tău pentru ca în viitor căsătoria să se poată realiza între două persoane de același sex. Sau mai multe. Doi bărbați și o femeie. Trei femei și patru bărbați. Un bărbat și un ficus. Sau între o femeie și altceva.”

Posturile de televiziune care au difuzat acest spot au scăpat nesancționate întrucât, conform CNA, forul nu mai putea solicita intrarea în legalitate, deoarece nu mai era difuzat de nicio televiziune.

Postul Digi 24 nu a dedicat spațiu special pentru dezbateri în jurul referendumului pentru revizuirea familiei. Însă, în zilele premergătoare votării, postul a început difuzarea unor mini-interviuri în care apăreau preoți care promovau importanța familiei tradiționale. Întrebat de Pagina de Media care este scopul acestei campanii, dacă este produsă de Digi 24 și de ce au fost aleși doar preoți pentru a discuta despre familie, postul de televiziune nu a oferit niciun răspuns la vremea respectivă.

În prima zi de votare, pe 6 octombrie, singurele posturi care au îndemnat populația la vot au fost Antena 3 și România TV, celelalte posturi de știri tratând marginal subiectul referendumului.

Referendumul pentru revizuirea articolului 48 din Constituție nu a atins cvorumul de 30%, Curtea Constituțională confirmând invalidarea acestuia pe 18 octombrie 2018.

Omagii pentru politicieni, de la publicații finanțate cu bani publici

În noiembrie 2018, Revista Q Magazine, care beneficiază de contracte de finanțare din bani publici, a publicat un articol omagial la adresa Vioricăi Dăncilă, caracterizată în text drept „premierul-minune”,un om de desăvârșit bun-simț, neconflictual, opusul isteriei și al limbajului suburban”. Articolul a fost semnat de Nora Noapte, semnătură folosită în Revista QMagazine și în articole laudative la adresa lui Liviu Dragnea și critice la adresa oponenților acestuia, potrivit HotNews.

Agenda publică întreținută cu bani publici

Sfârșitul anului 2018 a venit cu o amplă investigație realizată de jurnaliștii de la Newsweek România, care făcea publică lista jurnaliștilor și consultanților care aveau contracte cu PSD.

Ancheta Newsweek a reconstruit circuitul contractelor și entităților care intermediau plăți către jurnaliști și formatori de opinie care s-au consacrat în platourile televiziunilor apropiate de PSD.

Pe lista publicată de Newsweek, printre beneficiarii acestor contracte se află Doru Bușcu (Cațavencii), Bogdan Chirieac (dcnews.ro, invitat cu precădere la posturile Antena 3, România TV și TVR 1), sociologii Marius Pieleanu și Mirel Palada, dar și jurnaliștii Răzvan Savaliuc și Adina Anghelescu de la Lumea Justiției. Doru Bușcu a fost singurul care a oferit clarificări în legătură cu aceste contracte cu PSD, despre care a afirmat că „sunt contracte cu firme private și punct”. Mai mult, Bușcu a negat orice legătură cu PSD și a apreciat că subiectul a fost politizat excesiv în spațiul public.

Pe 21 februarie 2019, G4Media anunța, pe surse, că Direcția Națională Anticorupție ar fi declanșat o investigație privind modul în care PSD a cheltuit subvențiile de la bugetul de stat în anii 2016 și 2017, în anchetă fiind vizate și contractele cu instituțiile de presă.

Tot G4Media, publica pe 11 martie 2019, o listă a clienților PSD în anii 2017 și 2018, listă pusă la dispoziție de deputatul liberal Florin Roman, care ar fi obținut documentul chiar dintr-o notă de informare a Autorității Electorale Permanente, după ce derulase un control la PSD. Și această listă confirma legături financiare directe între mai multe entități media și partidul de guvernământ.

Concluzii:

  • 2018 a fost un an de testare a strategiilor editorial-electorale, în care instituțiile de presă politizate și-au fidelizat publicul cu aceleași subiecte și obsesii dezvoltate în ultimii doi ani, parcă în anticiparea alegerilor din 2019 și 2020.
  • Prin diferite mecanisme de finanțare și prin impunerea propriei agende, actuala putere subminează grav independența presei și dreptul la corecta informare a cetățenilor.
  • În cazul instituțiilor de presă pro guvernamentale s-au înregistrat cele mai multe tentative de promovare de fake news.
  • Media nu mai este spațiu de dezbateri, ci de confruntări. Uneori, există riscul să fii luat pe sus și de adversarii politici și de moderatori.
  • Și anul trecut a continuat campania de denigrare a mișcărilor civice și a organizațiilor critice cu partidele de guvernământ, precum și a instituțiilor de presă prezentate de presa fidelă puterii ca fiind parte din „propaganda sistemului”.

Recomandări pentru jurnaliști:

  • Asumați vă coduri etice și organizați vă în structuri asociative pentru a vă proteja drepturile și interesele profesionale.
  • Apărați vă demnitatea profesională sancționând derapajele etice, inclusiv pe cele constatate în propria redacție.
  • Invocați clauza de conștiință când nu considerați etice practicile redacției.
  • Păstrați o distanță față de mediul politic. Legăturile prea apropiate cu politicienii riscă să vă compromită credibilitatea.
  • Nu confundați partizanatul politic, în favoarea intereselor particulare ale unor actori politici, cu asumarea firească a unor opțiuni ideologice bazate pe principii și valori.
  • Nu contribuiți la inflamarea discursului public prin insulte, amenințări, instigări, linșaje mediatice.
  • Evitați compromisurile profesionale, deoarece vă pot decredibiliza permanent în conștiința breslei și a publicului.
  • Nu tolerați abuzurile patronatelor, întrucât acestea decredibilizează presa în ansamblu.
  • Informați organizațiile de media dacă sunteți victime ale presiunilor sau ale cenzurii.
  • Verificați cu atenție sursele din care vă culegeți informația.

Recomandări pentru proprietarii de media:

  • Folosirea presei ca instrument de obținere a influenței politice și/sau economice poate funcționa pe termen scurt, dar, în perspectivă, această abordare duce la falimentul moral și financiar al instituțiilor de presă și al celor care le instrumentalizează. Respectul pentru public este cea mai sigură investiție.
  • Propaganda mediatică nu este o garanție a succesului politic, economic sau juridic. Pierdeți bani și compromiteți jurnalismul investind în propagandă.
  • Presa responsabilă e un câștig pe termen lung. Investiți în profesionalizarea angajaților media și asigurați le jurnaliștilor și editorilor un mediu de lucru independent.
  • Existența în redacții a unor instrumente de autoreglementare (coduri de scriitură, coduri etice, documente care să reglementeze relația jurnalist editor patronat) vă poate apăra de acuzațiile de cenzură. 

 

Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro

Trimite un comentariu