Skip to main content

Soluții contra „fake-news”. Cum îți poți da seama dacă ai de-a face cu știri "dubioase". Sfaturi pentru consumatorii de presă

 
Soluții contra „fake-news”. Cum îți poți da seama dacă ai de-a face cu știri "dubioase". Sfaturi pentru consumatorii de presă

Poți ști dacă o știre e un "fake" sau nu? Cum poți verifica veridicitatea unei informații? Unde trebuie să te uiți? De ce au luat amploare știrile false?

Publicitate

Câteva sfaturi pentru consumatorii de presă, într-un Ghid de validare și verificare a informațiilor, redactat de Ella Nica - Asociația Română de Relații Publice (ARRP).

Sunt sfaturi, pentru că „nu există un vaccin pentru dezinformare”.

„Check-list” pentru validarea informațiilor din online

  • Verficarea URL-ului sursei - Ajută la evaluarea credibilității sursei
  • Verificarea adresei sponsorilor către care trimit eventualele materiale publicitare - Oferă indicii despre interesul din spatele articolului
  • Frecvența postării articolelor - Relevă dacă site-ul respectiv are o activitate susținută sau sporadică
  • Identificarea sursei primare - Relevă veridicitatea sursei 
  • Cercetarea mediului online pentru identificarea utilizatorilor care postează sau accesează sursa
  • Autorul - Unde lucrează? Ce afiliere are? Ce educație are? Ce alte articole a mai scris? A fost citat de alte surse? 
  • Articol - Este de actualitate? Este publicat în premieră sau reprezintă o variantă actualizată? Care este frecvența publicării?
  • Modul de reflectare - Material informativ, de opinie sau propagandă? Informațiile sunt documentate sau pot fi combătute? Există divezi care susțin informațiile? Autorul este obiectiv și imparțial?

Ce trebuie să te întrebi când citești o știre?

Trebuie luată informația "pe nemestecate"? „Gândirea activă” este esențială, când ai de-a face cu o informație care "miroase" a fake (și nu numai).

Trebuie să te întrebi, spune Ella Nica:

  • De ce a apărut informația în spațiul public?
  • De ce în acel moment și nu în altul?
  • Este parte a unui plan mai amplu de comunicare strategic (chiar și în sensul neetic al cuvântului)?
  • Cui folosește această informație? Cine are de pierdut? Este utilă pentru mine?

Propune și o serie de soluții practice, însă care „necesită timp” pentru că „nu există un vaccin pentru dezinformare”:

  • Educația
  • Gândirea critică
  • Respectarea unui cod etic minimal
  • Utilizarea adecvată a tehnologiei
  • Reprofesionalizarea celor care livrează informația: jurnaliștii și comunicatorii.

De ce s-a dezvoltat fenomenul „fake-news”?

Un posibil răspuns din Ghidul semnat de Ella Nica:

„S-a dezvoltat pentru că a folosit cuiva care a investit. Informația, evident, poate fi furnizată și diseminată, în online, în special, de oricine”.

Ghidul propune câteva soluții împotriva intoxicației cu informații false. În special, punctează faptul că totul pleacă de la noi și de la modul în care ne raportăm la informațiile care apar în spațiul public. 

„Putem verifica individual, noi singuri, și este cât se poate de simplu, cu condiția să gândim activ”

Documentul vine cu câteva metode care ar putea ajuta cititotii să „valideze informațiile”, atât cele din online, cât și cele din presa tradițională. 

„Este mai ușor să acceptăm informații „fake”. Nu ține de gradul de inteligență, ci de anumite erori de gândire umană, de lipsa unei gândiri critice, de obișnuințe. Se întâmplă oricui”, subliniază de la început autoarea. 

Cele mai importante cauze care au alimentat fenomenul: „Credem ce convine sistemului nostru valoric”

Același ghid, redactat de Ella Nica, trece în revistă și patru cauze importante care au amplificat răspândirea știrilor false:

  • Existența unor super experți în comunicare, chiar neetici, ce pun interesul clientului înainte de orice. Pentru ei, scopul scuză mijloacele și folosesc arta manipulării cu talent. Fenomenul s-a dezvoltat pentru că a folosit cuiva care a investit.
  • Informația furnizată şi diseminată, în online, de oricine. Acest lucru nu prea se poate schimba, însă putem ști cum ne alegem sursele de informare, cum le validăm.
  • Deprofesionalizarea mass-media: subfinanțare, salarii neplătite, lipsa învăţării pe tot parcursul vieții, lipsa unor măsuri care să ajute branșa la dezvoltare sustenabilă și a comunicatorilor.
  • Credem ce convine sistemului nostru valoric, creat în timp, în funcție de ce am consumat, ca informație.

Citește și: Fenomenul „fake news”, dezbătut la București: „S-a dezvoltat pentru că a folosit cuiva care a investit”

 

Autor: Raul Bambu raul.bambupaginademedia.ro

Trimite un comentariu