Skip to main content

„Liste negre”. Și noi despre ce mai scriem? Reclame care nu apar lângă mii de cuvinte „negative” interzise. Pierderi de sute de milioane de lire

 
„Liste negre”. Și noi despre ce mai scriem? Reclame care nu apar lângă mii de cuvinte „negative” interzise. Pierderi de sute de milioane de lire
Foto: pexels.com

EXCES DE EXCES DE ZEL! Ce se întâmplă când publicitarii nu vor să se asocieze cu subiecte mai puțin plăcute, dar de interes public. Liste întregi de cuvinte nedorite de publicitari, din motive de "brand safety" au subțiat puternic încasările de publicitate.

Publicitate

Publisherii ziarelor și revistelor din Marea Britanie au ajuns să piardă serios din veniturile din reclamele online din cauza softului care blochează apariția anumitor reclame alături de articole ce conțin anumite cuvinte-cheie, cum ar fi „terorism” ori „împușcături”. Dar sunt mii de cuvinte "urâte".

Ar fi vorba de o pierdere estimată la 170 de milioane de lire, arată o analiză The Guardian.

După ce că Google și Facebook rup o "halcă" serioasă din încasările de publicitate ale publisherilor, clienții de publicitate restrâng și mai tare opțiunile de a atrage reclame, prin astfel de liste, scrie publicația britanică.

Până și textele despre Urzeala tronurilor au căzut victime

Au ajuns să cadă „victime” ale blocajului publicitar inclusiv unele articole foarte populare, pe subiecte dintre cele mai variate, de la Cupa Mondială la Rugby, până la Game of Thrones.

Amintim că atunci când advertiserii derulează campanii, folosesc anumite „liste negre” cu cuvinte alături de care nu vor să fie alăturați.

Cuvinte precum, „atac”, „moarte, „sex”. Dacă inițial publisherii au încurajat astfel de practici, iată că în prezent listele cu cuvinte „interzise” au ajuns să conțină 3.000 – 4.000 de termeni.

Sex, sex și (Sus)sex

„O consecință neintenționată este că, în mod eronat, ajung să fie blocate inclusiv poveștile populare și articole serioase”, spune James Wildman, director executiv Hearst UK, publisherul revistelor Cosmopolitan și Elle.

„Dacă scriem despre ducele și ducesa de Sussex (Harry și Meghan), sunt șanse ca soft-ul să identifice cuvântul „sex” și să-l catalogheze drept conținut nepotrivit și să-l blocheze pentru publicitari. Suntem blocați pentru cuvinte pentru „shoot” (cuvânt care semnifică a împușca, dar a și fotografia – n.r.). Noi scriem constant despre „photoshoots” (ședințe foto – n.r.).”

Mai mult, anul trecut publisherii din Marea Britanie, SUA și Australia au pierdut mai bine de 3,2 miliarde de dolari din publicitatea digitală din cauza excesului de zel în ce privește acest blocaj automatizat pe bază de cuvinte-cheie. Cifrele sunt citate de The Guardian dintr-un raport al Merrick School of Business, din cadrul Universității din Baltimore.

Peste jumătate din articole, afectate de "listele negre"

Cel puțin în presa din Marea Britanie, 60% din conținutul publicațiilor a fost ocolit de publicitate deși era vorba de subiecte neutre.

În Marea Britanie, cel mai căutat cuvânt al anului trecut, pe Google, a fost Cupa Mondială de Rugby. Cu toate acestea, potrivit raportului citat, multe dintre articolele pe acest subiect au ajuns să fie „victime” ale blocajului, întrucât conțineau cuvinte precum „attack” („atac”), ori „injury” („rană”).

La fel s-a întâmplat și cu articolele despre „Avengers: Endgame”, filmul cu cele mai mari încasări în box-office, din toate timpurile, care au conținut cuvinte precum „attack” („atac”) și „kill” („a ucide”).

Client cu pretenții: fără niciun cuvânt negativ

The Guardian vine și cu povești din zona agențiilor. Un reprezentant al unei agenții de publicitate din Marea Britanie a povestit cum unul dintre clienții săi a cerut o listă neagră care să nu scape "NICIUN cuvânt negativ"

Un alt om de agenție a povestit cu mai mulți publicitari au inclus pe lista „is”, pentru a evita ca brandul său să apară în articole despre Islamic State (Isis). Iar "is" este un cuvânt extrem de uzual: înseamnă și "este", din declinarea verbului "a fi".

Directorul executiv al Hearst UK, James Wildman, spune că „Manchester” este încă inclus pe unele liste de cuvinte, la trei ani după atacurile de la concertul Arianei Grande, în urma căruia au murit 23 de persoane, iar alte 119 au fost rănite.

„Softul pentru reclame poate fi foarte obtuz și nu este suficient de sofisticat pentru a discerne între conținutul cu adevărat dăunător și cel acceptabil”, spune Rob Lynam, un specialist în media, care a lucrat și ca publisher al Daily Mail, dar și în agențiile de publicitate.

„Intențiile sunt bune, dar nu cred că s-a gândit cineva cine are cel mai tare de suferit din asta și care pot fi proporțiile.”
 

Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro

Trimite un comentariu