Skip to main content

DEZBATERE. Ziariștii români și blocajul Facebook din Australia. Artene, Gândul: Comportament dictatorial. Țepelin, GSP: Site-urile cad dacă depind doar de Facebook și Google

 
DEZBATERE. Ziariștii români și blocajul Facebook din Australia. Artene, Gândul: Comportament dictatorial. Țepelin, GSP: Site-urile cad dacă depind doar de Facebook și Google
Foto | Hepta

Cum vede presa din România gestul Facebook, care a blocat în această dimineață știrile de pe platformă în Australia? Ce s-ar întâmpla dacă Facebook ar face un gest asemănător și la noi? A fost o poziție de forță ce a făcut Facebook? Ar trebui sau nu să plătească Facebook bani către site-urile de știri?

„Nu cred că este ceva surprinzător ce s-a întâmplat. Este un pericol, când ajungi foarte dependent de ceva ce nu stă în puterile tale. Când afacerea ta depinde de o platformă externă, din păcate, te poate lăsa în offside, așa cum s-a întâmplat în Australia”, spune Cătălin Țepelin, redactor-șef Gazeta sporturilor.

"Site-urile se prăbușesc dacă depind doar de algoritmul Facebook și Google", continuă el.

Publicitate

În acest material avem răspunsurile jurnaliștilor Cătălin Țepelin (redactor-șef Gazeta Sporturilor) și Adrian Artene (director editorial Gândul.ro).

„Privind din exterior, Facebook a avut un comportament de ordin dictatorial, fără să pară interesat – cel puțin și formal – de un dialog cu autoritățile australiene. Probabil, Mark Zuckerberg a căutat să tragă un semnal la nivel mondial că nu este dispus să negocieze termenii unor plăți, în nicio zonă a lumii, către publicațiile de știri.

În liniile unui parteneriat corect - fiindcă așa se prezumă a fi relația dintre orice beneficiar al unui cont Facebook și compania deținută de Mark Zuckerberg – s-ar fi impus o notificare. Până la urmă, este o măsură samavolnică nu doar față de site-urile de presă în sine, ci, așa cum precizam, și față de public, de cititorii care suferă o restrângere a dreptului la informare.

Printr-o notificare prelabilă, site-urile ar fi fost în măsură să comunice din timp publicului împrejurarea apărută și să încerce – prin politici editoriale - să limiteze efectele acestui embargo”, spune Artene despre mișcarea Facebook din Australia.  

Reamintim că gestul Facebook de astăzi, din Australia, vine ca răspuns la încercarea autorităților de a impune prin lege giganților tech (Facebook, Google) să plătească bani site-urilor de știri pentru conținut.


DEZBATERE. Facebook și eliminarea știrilor. Dan Tăpălagă: „Nu poți forța Google și Facebook să te plătească daca ei nu vor, fără a pierde pe termen lung”


Site-urile de știri sunt dependente de Facebook

Ambii jurnaliști vorbesc despre cât de „dependente” sunt site-urile de știri din țara noastră de Facebook.

Cătălin Țepelin punctează: 

„O bună parte din publisherii din România sunt dependenți de traficul care vine din Facebook. Cei cu gradul cel mai mare de dependență vor avea de suferit.

Noi am încercat să păstrăm un echilibru între sursele de trafic și nu ne bazăm exclusiv pe Facebook sau Google. Am încercat să păstrăm echilibrul între cei patru piloni de trafic: traficul direct, traficul din Google, social media (Facebook) și cross-urile cu alte site-uri.

Site-urile se prăbușesc dacă depind doar de algoritmul Facebook și Google”, spune acesta.

Artene vine, de asemenea, cu o opinie asemănătoare:

Nu mai constituie un secret faptul că Facebook este una dintre „dependențele” site-urilor de știri, așa încât o asemenea decizie s-ar propaga seismic în întreaga industrie media din România. Blocarea conținutului emanat de publicațiile de știri ar afecta frontal business-urile dezvoltate în domeniu.

Echipele manageriale s-ar găsi în imposibilitatea de a mai previziona, până și într-o minimă lumină, aspectele de natură financiară. Desigur, produsele media fără apartenență la un trust ar fi cele mai vulnerabile și ar putea intra în colaps

O măsură similară celei dispuse în Australia s-ar traduce, în România, dincolo de orice, printr-o îngrădire atroce a accesului publicului la informațiile esențiale. Iar consecințele ar fi devastatoare cu atât mai mult cu cât un studiu de dată recentă arată faptul că Facebook este principala sursă de obținere a informațiilor pentru cei mai mulți dintre românii din mediul urban”, spune coordonatorul Gândul.

Ar trebui să primească site-urile de știri bani de la Facebook?

La întrebarea „Ar trebui să primească site-urile de știri bani de la Facebook?”, cei doi au răspuns:

Cătălin Țepelin (GSP):

- E o discutie complicată, pentru că e o acțiune voluntară de a pune link-uri pe Facebook pentru a atrage audiența.

Cel mai rau e ca o companie să aibă monopol pe piață, iar din poziție de forță se iau măsuri injuste, cum s-a întâmplat și în cazul Australia. Nu doar industria poate rezolva această problemă. Este nevoie de o reglementare la care să participe și autoritățile. E nevoie de o abordare consistentă.

Adrian Artene (Gândul): 

-  Atâta vreme cât Facebook și nu numai (este și cazul altor rețele sociale) beneficiază de pe urma conținutului pe care posesorul unui cont îl livrează pe platforma lui, putem admite demersurile autorităților din Australia.

- Facebook invocă faptul că asigură expunere clienților lui, că, sub formă sau alta, contribuie la gradul de popularitate a unui produs media și că îi asigură acestuia o „piață de desfacere” a informației. Numai că, în egală măsură, și publicațiile de știri construiesc bazinul de conținut editorial zilnic cu care platforma lui Mark Zuckerberg își fidelizează „abonații”.

- Ceea ce Facebook pretinde că garantează, respectiv expunerea clienților și integrarea acestora într-o comunitate numeroasă, este, în realitate, o monedă fluidă și nicidecum una care poate fi propusă spre conversie. Astfel, formula fair a acestei relații – dintre Facebook și publicațiile de știri – nu ar trebuie să fie alta decât de tipul ”win-win”.

Autor: Raul Bambu raul.bambupaginademedia.ro

Comentarii

Trimite un comentariu