GEST. Mai mulţi scriitori şi jurnalişti români trimit scrisori colegilor de breaslă din Turcia, care sunt închişi abuziv de regimul condus de Recep Tayyip Erdogan, scrie G4Media.
Nu mai puţin de 11 scriitori şi jurnalişti români au trimis scrisori în Turcia pentru colegii lor, la iniţiativa jurnalistului turc Necdet Celik.
Intermediarul acestei iniţiative este PEN România, o organizaţie non-guvernamentală a scriitorilor, editorilor şi traducătorilor, reprezentând filiala românească a PEN International. De acest demers se ocupă scriitoarea şi jurnalista Sabina Fati.
Sabina Fati s-a ocupat ca scrisorile să fie traduse în limba turcă şi să ajungă la scriitorii şi jurnalişti închişi.
Potrivit PEN România, scrisorile au fost trimise de:
- Sabina Fati i-a scris lui Hidayet Karaca;
- Mariana Gorczyca i-a scris lui Faruk Akkan;
- Bogdan Ghiu i-a scris lui Mehmet Baransu;
- Magda Cârneci i-a scris lui Hatice Duman;
- Ioana Morpurgo i-a scris lui Zafer Özcan;
- Bogdan Creţu i-a scris lui Sedat Laçiner;
- Radu Vancu i-a scris lui Nuh Gonultaş;
- Liviu Antonesei i-a scris lui Ahmet Altan;
- Cosmin Perţa i-a scris lui Ali Ahmet Böken;
- Elena Vlădăreanu i-a scris lui Erkan Akkuş;
- Claudiu Komartin i-a scris lui Vahit Yazgan.
Prima scrisoare publică a fost cea a lui Liviu Antonesei pentru Ahmet Altan (via PEN România):
„Stimate Domnule Ahmet Altan,
Iubite confrate,
Tocmai am terminat de citit cartea Dumneavoastră Nu voi mai vedea lumea niciodată. Memoriile unui scriitor întemniţat şi trăiesc o puternică stare de tulburare generată, în egală măsură, de drama individuală şi de cea colectivă, din care cea dintîi este parte. Din păcate, Turcia de astăzi nu este cea visată şi măcar parţial realizată de marele conducător care a fost Mustafa Kemal Ataturk.
Am trăit mai bine de jumătate de viaţă într-unul din cele mai represive regimuri comuniste din Europa. Ştiu deci ce sunt cenzura şi controlul ideologic.
Dar oricât de represiv a fost acel regim, nu mi-a aplicat drept sancţiuni decît cîteva interdicţii de a publica şi, spre finalul său sîngeros, o consemnare de cîteva luni la domiciliu. Şi acestea ca măsuri administrative, fără a fi purtat prin tribunale.
Nu spun că a fost bine, dar nu se compară cu coşmarul pe care îl trăiţi Dumneavoastră. Recunosc că mi-a fost mereu teamă să nu mi se însceneze o cauză penală – se obişnuia aşa ceva –, dar o clipă nu mi-a trecut prin minte că unui jurnalist şi scriitor i se poate înscena participarea la o tentativă de lovitură de stat!
Eu şi colegii mei din PEN România cerem eliberarea imediată a Dumneavoastră şi a celorlalţi jurnalişti şi scriitori turci arestaţi şi condamnaţi pe nedrept, prin înscenări care nu omorează nici un fel de regim şi deplîngem subordonarea politică a Justiţiei.
Speranţa mea este că ne vom puteam întîlni cît de repede, în România, în Turcia sau oriunde, pentru a bea o cafea turcească împreună. Vom găsi o limbă în care să vorbim. Deja minţile şi inimile noastre vorbesc o limbă comună.
Vă doresc multă sănătate, vă urez să vă păstraţi speranţa,
O îmbrăţişare fraternă.”
Turcia, la coada libertăţii: Peste 200 de jurnalişti, în închisoare în ultimii 5 ani
Începutul anului 2021 a venit cu cifre îngrijorătoare din Turcia. Peste 200 de jurnalişti au fost trimişi în închisoare, în ultimii 5 ani. Dintre cei 200, 13 sunt încă reţinuţi.
Potrivit unui raport al organizaţiei Reporteri fără Frontiere, aproape 50 de junalişti au petrecut cel puţin o zi în arest în 2020. Pe lângă închisoare, mulţi jurnalişti au fost agresaţi fizic, mulţi au fost concediaţi de la publicaţiile la care lucrau, iar multe articole au fost şterse din online.
Printre motivele arestărilor de anul trecut amintim: investigarea modului în care guvernul a tratat pandemia de Covid-19 sau relatările despre soarta refugiaţilor din Siria.
Trimite un comentariu