Skip to main content

Bună, România, buni de plată. Buzăianu şi Zamfir, taxaţi de CNA că s-au legat de ministrul Bode

 
Bună, România, buni de plată. Buzăianu şi Zamfir, taxaţi de CNA că s-au legat de ministrul Bode

Buzăianu şi Zamfir au ajuns în vizorul CNA. Forul audiovizual a amendat B1 TV cu 10.000 de lei pentru 24 de ediţii Bună, România, difuzate pe parcursul a trei luni. Toate despre ministrul de interne Lucian Bode. 

Publicitate

Ediţiile au vizat trei mari teme: eşecul Schengen, achiziţia de autoturisme BMW pentru Poliţia Română şi acuzaţiile de plagiat. 

„După 24 de ediţii nu ai cum să rămâi cu o părere nici neutră, darămite… Nici nu-şi propune nimeni să fie una pozitivă, dar să fie una echilibrată.

Nimeni nu trebuie să iubească un om politic, nu trebuie să-l urască, doar să îşi formeze propria opinie”, a spus Valentin Jucan, vicepreşedintele CNA, cel care a propus amendarea postului B1 TV pentru atacurile la Bode. 

Ce au reţinut membrii CNA după ce au vizionat fragmente din 24 de ediţii Bună, românia. Că realizatorii au încălcat trei articole din legislaţia audiovizuaă: 

Art. 40 - (2) În cazul în care acuzaţiile prevăzute la alin. (1) sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars; respectarea acestui principiu presupune condiţii nediscriminatorii de exprimare până la finalul aceluiaşi program în cadrul căruia s-au făcut acuzaţiile. În situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie precizat acest fapt.

Art. 64 - În virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii: a) asigurarea unei distincţii clare între fapte şi opinii;

Art. 67 - În exercitarea dreptului lor de a-şi exprima opinii sau puncte de vedere  în legătură cu subiecte de interes public, prezentatorii şi moderatorii trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte şi nu trebuie să profite de apariţia lor constantă în programe într-un mod care să contravină exigenţelor de asigurare a imparţialităţii.

„La finalul a 24 de ediţii, nu cred că art 67 este îndeplinit. Articolul cu privire la obligativitatea de a menţiona în fiecare emisiune că l-au sunat pe cel la care fac referire. Art 64(1) a, asigurarea unei distincţii clare între fapte şi opinii”, a explicat Valentin Jucan. 

„Pare că este singurul subiect al nostru, dar sunt multe ediţii pe care s-a făcut această monitorizare”

Cazul a ajuns pe masa CNA ca urmare a unei sesizări primite în 20 decembrie, ce a vizat mai multe ediţii ale emisiunii. Aşa cum se procedează de obicei, CNA a întocmit rapoarte de monitorizare, iar marţi a ajuns şi la partea de vizionări şi discuţii cu realizatorii emisiunii. 

Radu Buzăianu:

„Pare că este singurul subiect al nostru, dar sunt multe ediţii pe care s-a făcut această monitorizare şi sigur dacă am putea decupa, am putea să facem aeceaşi chestiune şi cu Klaus Iohannis şi cu domnul Ciolacu şi cu oricare alţi oameni care participă la guvernarea ţării.

Aceeaşi selecţie se poate face şi cu alte persoane, nu numai cu domnul Bode, deşi sigur că la domnul Bode s-a insistat mai mult pentru că dânsul a fost protagonistul atâtor situaţii inexplicabile. Şi atunci sigur că este un demers legitim.

E în centru tuturor lucrurilor petrecute în spaţiul public în ultimele şase luni. Orice subiect cumva aduce la domnul Bode, Schengenul, achiziţia de maşini, plagiatul”, le-a spus Radu Buzăianu, unul dintre realizatorii emisiunii, membrilor CNA

Întrebaţi dacă pe parcursul emisiunilor l-au contactat pe Bode pentru a-i cere un punct de vedere, aceştia au răsouns că da. „Am anunţat de fiecare dată de faptul că a fost contactat”, le-a spus Buzăianu.

Răzvan Zamfir, co-realizatorul emisiunii:

„Să pornim de la prezumţia că noi suntem nişte manipulatori care refuză să-i prezinte punctele de vedere ale domnului Bode. Un om căruia nu-i este permis să se apere, nu dă un drept la replică? Nu! Pentru că omul a fost contactat!

Pe de altă parte, nu sunt subiecte în care să cerem puncte de vedere, sunt subiecte în care prezentăm informaţii şi le analizăm noi. Ce să-l întrebăm pe domnul Bode? Dacă e adevărat că în grupul de la Cluj sunt mai multe aripi?”

Mircea Toma, membru CNA:

„Pentru că există un articol ce interzice realizatorului să abuzeze de poziţia frecventă pe post prin promovarea excesivă a unui subiect. Am înţeles că noi am văzut emisiuni pe sărite pe parcursul a trei luni.

În cele trei luni aţi mai putea proba că v-aţi referit la un alt subiect ca frecvenţă comparabil cu subiectul Bode?

Răzvan Zamfir:

"În cele trei luni de zile, noi am vorbit cu foarte multă insistenţă despre Schengen, care a fost obiectiv de ţară ratat. Nimic nu putea fi mai discutat decât acest subiect. Aurescu, Klaus Iohannis. Inclusiv am difuzat în Parlamentul European, intervenţiile europarlamentarilor. Bineînţeles, plagiatul care completa dimensiunea personajului greu explicabil domnul Bode.

Un subiect pe care am vorbit cel puţin cu aceeaşi intensitate a fost cel al acţiunii în instanţă demarat de premierul Ciucă pentru a bloca analizarea doctoratului său.

Problema cu domul Bode şi de ce e domnul Bode atât de prezent e că numele domniei sale a fost asociat mai multor subiecte mari în aceeaşi perioadă: Schengen, plagiat, achiziţia de BMW-uri. Aş vorbi şi de altul mai mult, dar el se lipeşte de toate subiectele ca de toate ministerele. Singurul nejurist care a fost Ministrul al Justiţiei în România.”

S-a propus o amendă şi o somaţie

După discuţiile cu realizatorii postului, membrii CNA au venit şi cu propunerile de sancţionare. Valentin Jucan, vicepreşedintele CNA, a propus 10.000 de lei amendă, iar Mircea Toma a propus o somaţie. 

A trecut amenda, cu şapte voturi pentru: Valentin Jucan, Monica Gubernat, Ramona Sorescu, Orsolya Borsos, Oana Dincă, Cristina Pocora şi Ionel Paler

Alţi trei membri, Dorina Rusu, Mircea Toma şi Nicolaie Bălaşa, au votat pentru somaţie. 

Cum au justificat membrii CNA amenda?

Valentin Jucan, vicepreşedintele CNA:

„Nu mă interesează că este vorba despre subiectul unui personaj politic, însă din 24 de ediţii, toate 24 ediţii, dar din aproape trei luni de zile, 24 de ediţii sunt pur şi simplu cu subiectul unui personaj politic.

Este adevărat şi dânşii au dreptate că sunt subiecte la zi, sunt subiecte de interes public, au fost date toate punctele de vedere care au existat, însă, în opinia mea, modul în care nu se face diferenţa între fapte şi opinii şi modul în care moderatorii...

Art 67 spune că În exercitarea dreptului lor de a-şi exprima opinii sau puncte de vedere  în legătură cu subiecte de interes public, prezentatorii şi moderatorii trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte şi nu trebuie să profite de apariţia lor constantă în programe într-un mod care să contravină exigenţelor de asigurare a imparţialităţii.

Este greu de admis că acest articol poate fi respectat în 24 de ediţii, în care da, dreptul moderatorilor de a fi incisivi, contondenţi, există, însă la o parcurgere cu atenţie a tuturor rapoartelor de monitorizare, în opinia mea, se vede că concluziile dânşilor, adică opiniile dânşilor care sunt îndreptate într-o singură direcţie, sunt reluate tot timpul.

Dacă într-o anumită emisiune sunt expuse punctele de vedere ale unui lider de sindicat, sunt difuzate declaraţiile ministrului şi preşedintelui, mai departe, în celelalte emisiuni aceste puncte de vedere nu mai sunt reluate.

Sunt reluate dar opiniile dânşilor, care sunt: „achiziţiile suspecte de la firma prietenului preşedintelui” Când spui asta de atât de multe ori, fără să mai revii asupra subiectului în ansamblu, nu ai cum să îl ajuţi pe public să îşi formeze o opinie corectă. Pentru ca publicul să îşi formeze o opinie corectă trebuie să să uite la această emisiune ca într-un serial, ceea ce nu poţi să ceri publicului.

Mircea Toma:

Ca să pot stabili că e un abuz ar trebui să compar, să fac o statistică, în trei luni de zile câte subiecte au fost analizate. Pentru că am exemple de la alte televiziuni unde un acelaşi subiect umple spaţiul editorial sistematic în timp.

La ei, în două ore de emisiune ating mai multe subiecte şi în 3 luni de zile se referă la subiectele care sunt fierbinţi. Acum, ghinion, Bode a fost erou în trei evenimente care au coincis în intervalul la care facem referire. Am urmărit cu atenţie. Nu îşi asumă dezvăluirile, ei citează diverse surse şi după aceea îşi fac ping pong-ul spiritual, sarcastic, urzicător pe o emisiune care are aură de pamflet. Ei nu fac confuzie între opinie şi fapte, nu le amestecă. Ei anunţă: astea sunt faptele, după aceea se joacă.

Din punctul lor de vedere, ei fac seprarea. Ce este într-adevăr deranjant este că nu asigură informaţia cu privire la absenţa punctului de vedere al celui despre care fac mişto. Aici simt că e un decalaj. În tot ce am monitorizat noi, cred că apare într-un singur raport. Aici este o problemă, pe care iarăşi, în jurisprudenţa noastră, dacă mă uit înapoi, uneori o amendăm, uneori spunem că e de datoria persoanei care este în poziţie publică să se apere.

Clotilde! De Clotilde facem mişto, când nu vrea să apară, hai să o amendăm pe ea că refuză. Pe altă speţă am amendat destul de sever emisiunile Ancăi Alexandrescu care uită şi ea să sune un ministru sau îl ameninţă. Între aceste două cazuri de jurisprudenţă mă găsesc.

(…)

Există un consistent dezechilibru dacă atitudinea lor integrează toate informaţiile critice şi este foarte critică la adresa unui personaj, constant, mult timp şi lipseşte un spaţiu în care să se echilibreze cât de cât informaţia. Dar e pamflet, pamfletul aşa e construit, ei se documentează şi nu fac ca o altă moderatoare care vine să spună că ştie ea ce s-a întâmplat şi acolo nu mai ştim ce e opinie şi care sunt faptele.

Eu aş merge pe o somaţie, ca să echilibreze. E artilerie, e consistent.

Valentin Jucan:

„Eu cred că la finalul a 24 de ediţii, şi doresc încă o dată să subliniez că niciunul dintre subiectele abordate nu este de neadus în atenţie, problema este modalitatea în care se face.

Problema este că, deşi în emisiuni la momentele T0 se aduc în discuţie şi sunt difuzate şi celalalte părţi, ulterior acestea nu mai sunt amintite, deci publicul rămâne în lipsă cu părţi ale subiectului.

După 24 de ediţii, nu cred că publicul are cum să rămână cu 24 de ediţii în care un personaj politic este analizat de-a fir a păr. Nici nu doresc să mă duc în zona aceea ridicolă pe care am văzut-o în acest raport. Chiar şi de 1 decembrie era o problemă cu acest personaj politic fiindcă era îmbrăcat nu ştiu cum.

Înţeleg că este un pamflet şi nici nu o să reţinem aşa ceva, dar după 24 de ediţii nu ai cum să rămâi cu o părere nici neutră, darămite… Nici nu-şi propune nimeni să fie una pozitivă, dar să fie una echilibrată.

Nimeni nu trebuie să iubească un om politic, nu trebuie să-l urască, doar să îşi formeze propria opinie. La finalul a 24 de ediţii nu cred că art 67 este îndeplinit. Art cu privire la obligativitatea de a menţiona în fiecare emisiune că l-au sunat pe cel la care fac referire. Art 64(1) a, asigurarea unei distincţii clare între fapte şi opinii. În opinia mea este un art care se suţine. Şi art 67.”

Dorina Rusu, membru CNA:

„Eu mă simt cumva la mijloc. Problema cea mai mare este faptul că nu am auzit decât o dată să fie solicitat punctul lui de vedere şi nici nu este prezentat un punct de vedere alternativ. Mi se mai pare o problemă faptul că sunt aduse anumite acuzaţii în aceste emisiuni.

Pe de altă parte, această este o emisiune de pamflet. Subiectele care au fost abordate, sunt subiecte foarte importante care nu aveau cum să fie abordate. Că puteau să fie abordate şi altfel, asta e altceva. Când ne uităm la 24 de emisiuni într-o zi poţi să zici că pare că ei au ceva cu Bode, pe de altă parte subiectul Schengen are legătură cu Ministerul de Interne. La fel şi celelalte subiecte trebuie abordate.”

Legislaţia

Codul de reglementare a conţinutului audiovizual

Art. 40 - (2) În cazul în care acuzaţiile prevăzute la alin. (1) sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars; respectarea acestui principiu presupune condiţii nediscriminatorii de exprimare până la finalul aceluiaşi program în cadrul căruia s-au făcut acuzaţiile. În situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie precizat acest fapt.

Art. 64 - În virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii: a) asigurarea unei distincţii clare între fapte şi opinii;

Art. 67 - În exercitarea dreptului lor de a-şi exprima opinii sau puncte de vedere  în legătură cu subiecte de interes public, prezentatorii şi moderatorii trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte şi nu trebuie să profite de apariţia lor constantă în programe într-un mod care să contravină exigenţelor de asigurare a imparţialităţii.

Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
viewscnt

sus