Skip to main content

S-au aprins spiritele la CNA după o propunere a lui Mircea Toma. Vrea să afle câţi bani au plătit partidele către televiziuni

 
S-au aprins spiritele la CNA după o propunere a lui Mircea Toma. Vrea să afle câţi bani au plătit partidele către televiziuni

Apele s-au tublurat în CNA încă din debutul şedinţei. O propunere a membrului CNA Mircea Toma a deranjat spiritele la începutul şedinţei de astăzi a forului audiovizual.

Publicitate

Concret, Mircea Toma a venit cu propunerea de a cere partidelor politice contractele prin care acestea au dat bugete de promovare către televiziuni, iar televiziunilor să le solicite emisiunile în care au apărut aceste campanii. 

Solicitarea vine în contextul în care Liviu Dragnea a reclamat că sunt televiziuni care, fiind plătite de partide, îi blochează accesul pe post.

„Mie mi se pare că să laşi asemenea enunţuri să plutească în spaţiul public este periculos.

De aceea, eu cred că ar fi foarte important să solicităm, pe de o parte, partidelor să facă publice sumele pe care le-au cheltuit pentru propagandă politică în mass-media audiovizuale şi să solicităm radiodifuzorilor să ne spună pentru ce produse de tip publicitar politic au avut în transmisie. 

Şi asta pentru o perioadă de un an de zile”, le-a explicat Mircea Toma membrilor CNA. 

În replică, Monica Gubernat, membru CNA şi cea care a condus şedinţa de astăzi, i-a spus că forul nu are o bază legală pentru care ar putea să ceară asemenea informaţii.

Noi nu avem nici un drept să cerem televiziunilor sau partidelor să ne pună la dispoziţie asemenea date. Noi ne referim strict la analizarea conţinutului audiovizual. 

Cum se plătesc, cine-i plătesc, nu este treaba instituţiei CNA”, i-a replicat Monica Gubernat. 

Răsvan Popescu, cel mai vechi membru din CNA, a explicat că publicitatea electorală e interzisă în afara campaniei electorale şi că nu vede ce date ar putea primi de la televiziuni. 

Suntem pe o gheaţă foarte subţire. Publicitatea politică e interzisă în afara campaniei electorale. În campania electorală aceasta trebuie marcată ca atare.

Deci eu nu văd ce date ne-ar trimite nici televiziunile nici partidele, ca să-i prindem noi aşa cu ceva. Vor fi date care pe care noi nu le putem verifica”, a afirmat Popescu. 

Dacă s-ar constata că partidele plătesc publicitate electorală mascată în afara campaniei electorale, noi ar trebui să luăm măsuri prin lege. Nu-i aşa o acţiune ong-istă prin care să fie transparenţă şi să nu facem nimic. Oriunde s-ar constata o asemenea situaţie, noi trebuie să amendăm televiziunea respectivă. De asta nu am cine ştie ce încredere în datele pe care le-am primi”, a mai adăugat Răsvan Popescu.

După aproape jumătate de oră de discuţii, membrii au decis că ar fi mai bine să discute într-o şedinţă informală, şi apoi să prezinte public concluziile. 

CONTEXT. Europa Liberă a publicat în ultimul an o serie de materiale despre banii cheltuiţi de partide pentru publicitate şi propagandă. Publicaţia notează că în primele şase luni din 2021, cinci milioane de euro din subvenţia primită de partidele politice au mers către promovarea în diverse instituţii de presă.

PNL a dezvăluit că respectivele sume au mers către Realitatea Plus, B1 TV, RTV, Newsweek sau PS News.

De cealaltă parte, PSD a refuzat în nenumărate rânduri să prezinte date transparente despre direcţia banilor pe care i-au cheltuit pe propagandă electorală. 

Redăm în continuare schimbul de replici dintre membrii CNA: 

Mircea Toma:

Am constat răsfoind diverse surse media un mesaj din partea unui politician care reclamă faptul că sunt televiziuni care, fiind plătite de partide, îi blochează accesul pe post.

E o sesizare care poate fi simplă politicianistă şi căreia nu ar fi absolută nevoie să-i dai importanţă, dar ea vine din partea unui lider de partid.

Mie mi se pare că să laşi asemenea enunţuri să plutească în spaţiul public este periculos. De aceea, eu cred că ar fi foarte important să solicităm, pe de o parte, partidelor să facă publice sumele pe care le-au cheltuit pentru propagandă politică în mass-media audiovizuale şi să solicităm radiodifuzorilor să ne spună pentru ce produse de tip publicitar politic au avut în transmisie.

Şi asta pentru o perioadă de un an de zile. Solicitarea poate fi făcută în baza legii 544, iar de la posturile de radio şi tv să vedem ce produse de tip publicitar politic au avut.

Monica Gubernat, membru CNA:

În primul rând că excede prevederilor legale ale noastre. Speram totuşi să ieşiţi din haina de ONG-ist. Noi nu avem nici un drept să cerem televiziunilor sau partidelor să ne pună la dispoziţie asemenea date. Noi ne referim strict la analizarea conţinutului audiovizual.

Cum se plătesc, cine-i plătesc, nu este treaba instituţiei CNA. Aş vrea să-l întreb pe domnul Mircea Toma despre ce politician este vorba.

Mirea Toma:

E vorba de Liviu Dragnea, o persoană credibilă din punctul meu de vedere, peste ale cărui cuvinte nu poţi să treci atât de uşor. Noi apărăm interesul public în această poziţie a noastră. Noi nu avem un articol specific pe care să-l invocăm pentru un asemenea demers. Dar pentru 544 nu e niciun fel de calitate specială.

Suspiciunea care este: că banii de la partide nu sunt cheltuiţi transparent. Ei vin la post pentru un produs de propagandă politică, ceea ce este absolut justificat şi legal, dar dacă există bani care intră în alte zone ale spaţiului editorial fără să fie vizibilă această chestie către public, atunci suspiciunea pe care o lansează domnul Dragnea este justificată.

Să vedem, banii care pleacă de la partide ajung în spaţiul editorial dedicat propagandei? Perfect. Şi am stins discuţia. Avem un argument puternic să spunem: nu, partidele nu manipulează pe sub tejghea percepţia publicului despre politicieni, ci lasă la vedere, atunci când îşi fac campanie.

Interesul public, care e prima linie a obligaţiei noastre este o justificare suficientă. Este justificare suficientă.

Monica Gubernat:

Există două instituţii care fac tipul acesta de control şi singurele abilitate, una se numeşte Autoritatea Electorală Permanentă, iar a doua se numeşte Curtea de Conturi.

Cristina Pocora, membru CNA:

Într-adevăr, nu avem un text care expres să spună lucrul acesta, dar putem să ţinem cont de legea noastră care e veche şi poate că nu răspunde la toate chestiunile. Pe de altă parte, e o discuţie în spaţiul public de ceva timp. Cred că au început cei de la Europa Liberă. Planează tot felul de acuzaţii.

Sunt implicate televiziuni, sunt pomeniţi moderatori în aceste articole. Nu putem să băgăm capul în pământ şi să spunem că nu ţine de noi.

Cumva cred că discuţia trebuie să aibă loc şi la noi sau să o pornim. Nu putem să ignorăm subiectul. Cred că e bine să stingem subiectul sau măcar să începem o discuţie, o dezbatere.

Dorina Rusu, membru CNA:

Noi analizăm conţinutul, dar ar fi foarte interesant dacă ne-am da seama atunci când vedem o emisiune, de unde pleacă. Sunt cazuri în care dacă îţi dai seama la un post că e publicitate dar tu nu ştii, atunci se explică altfel conţinutul acelei emisiuni. Mi se pare că ne priveşte pe noi.  

Nu văd nimic greşit în a încerca să explici. Noi nu ne apucăm să condamnăm şi să facem nimic în acest sens. Dacă ştim lucrurile acestea, le explicăm altfel şi atunci şi analiza noastră are alte dimensiuni.

Răsvan Popescu, membru CNA:

Suntem pe o gheaţă foarte subţire. Publicitatea politică e interzisă în afara campaniei electorale. În campania electorală aceasta trebuie marcată ca atare. Deci eu nu văd ce date ne-ar trimite nici televiziunile nici partidele, ca să-i prindem noi aşa cu ceva.

Vor fi date care pe care noi nu le putem verifica. Eventual, dacă sunt suspiciuni, pentru că există o discuţie publică, poate mai uşor întrebăm la Curtea de Conturi, care poate verifica, care poate intra în gestiunea partidelor.

Dorina Rusu: Noi nu suntem poliţişti ca să prindem pe cineva.

Răsvan Popescu: Mie mi se pare că asta e intenţia.

Dorina Rusu: Poate că ai înţeles greşit.

Monica Gubernat: Sincer, şi eu am înţeles fix acelaşi lucru.

Dorina Rusu: Interesant cum voi înţelegeţi aceleaşi lucruri.

Monica Gubernat: Pentru că suntem un pic mai deschişi.

Mircea Toma:

În primul rând, mărturisesc că, da, sunt sub presiunea unei mentalităţi de ONG-ist. De unde vă rog să şi apreciaţi iniţiativa ca din perspectiva unei instituţii care nu are nici un rol de tip punitiv. Transparenţa produsului editorial este un lucru important pentru consumarea critică a informaţiei.  

Noi de aceea am avut, prin lege, dreptul să solicităm radiodifuzorului să facă publice identitatea proprietarilor, pentru că atunci când ştii cine este proprietar, poţi să interpretezi mai nuanţat ceea ce consumi.

În acelaşi spirit, eu nu vreau să ne întoarcem împotriva nimănui. Vreau să limpezim o situaţie. Nu vreau să pedepsesc, nu vreau să facem nimic nimănui.

Aşa cum spunea Răsvan Popescu, banii pentru publicitate politică pot fi consumaţi doar în limitele acelor două luni de campanie. Domnul Dragnea spune altceva.

Dacă există bani despre care domnia sa, când a fost la conducerea partidului, i-a dirijat către televiziuni sau radiouri în afara celor două luni, cum pare să sugereze, sau dacă alţii fac acest lucru, atunci acel lucru e important să fie cunoscut.

Eu vreau doar un exerciţiu de transparenţă care să ajute publicul să citească cât mai corect. Nu mă gândesc la consecinţe de vreun tip.

Răsvan Popescu, membru CNA:

Dacă s-ar constata că partidele plătesc publicitate electorală mascată în afara campaniei electorale, noi ar trebui să luăm măsuri prin lege. Nu-i aşa o acţiune ong-istă prin care să fie transparenţă şi să nu facem nimic.

Oriunde s-ar constata o asemenea situaţie, noi trebuie să amendăm televiziunea respectivă. De asta nu am cine ştie ce încredere în datele pe care le-am primi. Nu pot verifica corectitudinea informaţiilor pe care le-aş primi, nu avem nici un instrument.

Ionel Palăr, membru CNA:

Eu nu sunt nici într-o tabără nici în cealaltă. Este foarte adevărat că noi nu avem explicit în reglementare acest domeniu. În al doilea rând, sunt instituţii care pot să facă acest lucru, dar nici nu ne putem preface că în societate această temă nu există.

Ar trebui să avem o discuţie şi cu specialiştii noştri şi între noi şi să vedem până unde şi care ne sunt competenţele.

Parcă punem prea multă pasiune pe anumite subiecte. Da, a venit domnul Toma cu o propunere, trebuie să vedem dacă avem cadrul legal. Nu trebuie să sărim noi în a apăra pe nimeni pentru că în mod cert are cine să se apere şi vor găsi răspunsuri dacă într-adevăr trebuie să le dea. Prea multă pasiune, din punctul meu de vedere.

Mircea Toma

Mă aşteptam să fie o idee care să nu fie citită în termeni de tabere. Un exerciţiu de transparenţă în principiu nu ar trebui să provoace frică, pentru cineva care nu are motive să-i fie frică. Nu cred că ar trebui să ne ferim.

Eu vreau să cerem contractele pe care partidele le au cu instituţiile media să vedem ce anume sume s-au dirijat acolo. Şi să vedem la instituţiile media ce anume s-a întâmplat de sumele respective.

Nu cred că e motiv să ne înverşunăm. Ori nu iese, cum spune Răsvan, dacă iese avem şansa să limpezim pentru public nişte dubii.

Monica Gubernat

Nu este vorba de nicio frică. Doar că ne depăşim atribuţiile legale şi s-ar putea să picăm într-un oarecare penibil. Ok, poate ne dau contractele şi apoi noi vom trage concluzia pe baza acelor contracte că acele televiziuni sunt aservite unor politicieni sau unor partide politice?

Cred că ne ducem cam departe.

Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • Mircea Toma ar face bine să (re)citească regulamentul de organizare si de functionare al CNA. Sa vada ce are voie, pe lege, sa faca si ce nu poate. Ce cere el acum mi se pare...nu am cuvinte...sunt chestiuni care tin de competenta altor institutii, daca a da bani de la partid(e) la mass media reprezinta o ilegalitate. Apropo, pe vremea cand PSD era condus, stim cu totii cum era condus de Liviu Dragnea, oare nu s-or fi sifonat, in afara campaniilor electorale, f multi bani de la partid catre anumite organe de presă, a se vedea unele televiziuni de ”casă” ?

Trimite un comentariu

sus