Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a reacţionat cu un comunicat de presă la scrisoarea publică în care sute de jurnalişti s-au solidarizat cu redacţia Recorder, atacată pe mai multe fronturi zilele acestea ca urmare a documentarului „Justiţie Capturată”.
„Consiliul Naţional al Audiovizualului a luat act de scrisoarea deschisă iniţiată de o serie de jurnalişti şi profesionişti în domeniul mass-media, prin care sunt semnalate atacuri la adresa redacţiei Recorder şi se solicită intervenţia CNA în legătură cu acest caz”, spune instituţia.
În comunicat, Consiliul subliniază că susţine ferm presa din România, în limitele mandatului său legal. Investigaţiile jurnalistice, inclusiv cele critice la adresa autorităţilor publice, sunt considerate „un element esenţial al unei democraţii funcţionale”
Dar instituţia subliniază că „CNA nu evaluează temeinicia probelor sau conţinutul editorial al unei investigaţii, nu se substituie instanţelor de judecată şi nu cenzurează jurnalismul de investigaţie. Rolul nostru este să verificăm modul în care serviciile media audiovizuale respectă obligaţiile legale privind informarea corectă, prezentarea faptelor cu bună-credinţă, asigurarea pluralismului opiniilor şi a dezbaterii echilibrate.”
În încheiere, instituţia menţionează: CNA nu poate şi nu trebuie să devină un „arbitru al adevărului” sau un instrument de sancţionare a opiniilor incomode.
Amintim că peste 150 de jurnalişti şi alte zeci de instituţii au semnat în această dimineaţă o scrisoare de susţinere pentru jurnaliştii Recorder. După apariţia scrisorii, alte sute de jurnalişti, organizaţii sau simpli cetăţeni s-au alăturat demersului şi au apărut pe listă. Numărul acetora a depăşit 1.000.
Redăm comunciatul CNA, în continuare:
Consiliul Naţional al Audiovizualului a luat act de scrisoarea deschisă iniţiată de o serie de jurnalişti şi profesionişti în domeniul mass-media, prin care sunt semnalate atacuri la adresa redacţiei Recorder şi se solicită intervenţia CNA în legătură cu acest caz.
În calitate de autoritate unică de reglementare şi supraveghere în domeniul serviciilor media audiovizuale, CNA îşi reafirmă rolul şi angajamentul de a proteja libertatea de exprimare şi libertatea presei, precum şi dreptul publicului la o informare corectă şi pluralistă. CNA este o instituţie creată pentru a garanta funcţionarea unui spaţiu media în care jurnaliştii îşi pot exercita profesia în interes public, cu respectarea legii.
În legătură cu solicitările formulate în scrisoarea deschisă:
1. CNA susţine ferm presa din România, în limitele mandatului său legal.
Investigaţiile jurnalistice, inclusiv cele critice la adresa autorităţilor publice, reprezintă un element esenţial al unei democraţii funcţionale. CNA nu evaluează temeinicia probelor sau conţinutul editorial al unei investigaţii, nu se substituie instanţelor de judecată şi nu cenzurează jurnalismul de investigaţie. Rolul nostru este să verificăm modul în care serviciile media audiovizuale respectă obligaţiile legale privind informarea corectă, prezentarea faptelor cu bună-credinţă, asigurarea pluralismului opiniilor şi a dezbaterii echilibrate.
2. Am luat act de cererea jurnaliştilor şi analizăm emisiunile indicate, în limitele competenţelor noastre.
CNA poate interveni prin monitorizare din oficiu (autosesizare) sau în urma unor sesizări primite, dar este obligat să respecte proceduri formale, termene legale, dreptul la apărare al radiodifuzorilor şi principiul proporţionalităţii sancţiunilor.
În prezent, emisiunile reclamate în spaţiul public ca având conţinut cu caracter de dezinformare sau de discreditare la adresa redacţiei Recorder sunt supuse deja procedurilor de monitorizare şi analiză. Rezultatul acestor analize va fi discutat în şedinţă publică a CNA, cu respectarea tuturor garanţiilor legale şi a principiului transparenţei.
În acelaşi timp, CNA nu poate şi nu trebuie să devină un „arbitru al adevărului” sau un instrument de sancţionare a opiniilor incomode, indiferent de partea din care vin acestea.
Consiliul Naţional al Audiovizualului rămâne deschis unui dialog constant cu redacţiile, organizaţiile profesionale şi societatea civilă, pentru a îmbunătăţi modul în care este protejat atât dreptul jurnaliştilor de a-şi face meseria fără presiuni şi intimidări, cât şi dreptul publicului de a fi corect informat.