COMUNICAT. Agenţia de creaţie a grupului de comunicare de marketing dentsu, Dentsu Creative a lansat raportul Trends 2023, ce explorează noua epocă a volatilităţii şi speranţei. Raportul, intitulat, pe urmele romanului lui Charles Dickens, „Poveste despre noi oraşe" („A Tale of New Cities"), explorează dualităţile moderne ale progresului şi regresului, ale optimismului şi anxietăţii, un echilibru schimbător între vechi şi nou, tehnologie şi umanitate, inovaţie şi tradiţie.
Nota Paginademedia.ro: În secţiunea COMUNICATE sunt prezentate comunicatele companiilor care se înscriu, pe baza unui abonament plătit.
Dentsu Creative a identificat 12 tendinţe care vor modela şi vor perturba industria comunicării în 2023. Acestea au fost grupate în şase perechi, pentru fiecare dintre acestea fiind examinate atât provocările, cât şi oportunităţile pe care le oferă societăţii.
Într-o măsură din ce în ce mai mare, volatilitatea, conflictele, recesiunea, schimbările climatice şi inflaţia au devenit realitatea în care trăim, la nivel global, şi influenţează modul în care comunică brandurile. Cel mai relevant pentru branduri este faptul că în replică apar noi modele de influenţă pe măsură ce oamenii caută noi surse de leadership şi inspiraţie.
Marius Tianu, Director de Creaţie pentru Dentsu Creative în Europa de Sud-Est, observă prezenţa acestor tensiuni inclusiv în această regiune:
„În timp ce ne confruntăm cu o serie de perspective sumbre - inflaţia, implicaţiile războiului, costul vieţii - vedem, de asemenea, mugurii verzi ai speranţei care ne dau motive de optimism.
Este încurajator să vedem cum comunităţile îşi iau soarta în propriile mâini, în vreme ce noile instrumente deschid oportunităţi neprevăzute. Prin urmare, în loc să ne cantonăm în percepţiile noastre negative, ne putem gândi cum putem depăşi în 2023 aceste probleme cu ajutorul creativităţii, al imaginaţiei şi al inovaţiei.”
Tendinţele cuprinse în raport sunt sintetizate pe baza evoluţiilor din întreaga lume şi, deşi majoritatea lor sunt cu adevărat globale, ele au o relevanţă ridicată pentru Europa şi Europa de Sud-Est.
12 tendinţe pentru 2023
Cele 12 tendinţe care reflectă nisipurile mişcătoare pe care evoluează astăzi afacerile şi cultura sunt:
1. Sfârşitul monoculturii à În căutarea şocului cultural
Sfârşitul monoculturii este reflectat în date statistice care arată că, la nivel global, doar 36% din populaţie mai crede în forţa guvernelor de a-şi ţine unite propriile popoare, sau în declinul religiei în Anglia şi Ţara Galilor, unde pentru prima oară în istorie creştinii autodeclaraţi sunt minoritari.
Pe de altă parte, tinerii consumatori, cărora cultura tradiţională le oferă mai puţine aspiraţii, caută experienţe imersive în culturi cu totul noi, în căutarea unui autentic şoc cultural după anii şi lunile „pierdute” în pandemie. De exemplu, în 2012 circa 1,3 milioane de persoane au început să înveţe limba ucraineană.
Pentru branduri, poveştile nespuse încă, adevărurile ascunse şi participarea consumatorilor la construcţia brandului reprezintă tot atâtea oportunităţi.
2. Sănătatea mintală în criză à Imperativul bucuriei
În Europa, sănătatea mintală a devenit un subiect pe agenda zilei, din cauza efectelor pandemiei dublate de costul în creştere al vieţii şi de suprasolicitarea sistemelor publice de sănătate. Ca răspuns, oameni caută alinarea în izolarea faţă de lume, fie că vorbim de cultivarea unor pasiuni precum gătitul sau amenajările interioare. Jumătate dintre europeni spun că „incertitudinea” este termenul care descrie cel mai bine starea lor interioară.
În acest context întunecat de criză macro-economică, oamenii îşi doresc mici momente de joacă şi bucurie, sau satisfacerea unor capricii simple.
Brandurile care vor merge în întâmpinarea consumatorilor pentru a le oferi sprijin – de orice natură, de exemplu pur şi simplu ocazia de a se deconecta prin umor – le vor câştiga acestora încrederea, mai ales atunci când compania va demonstra că principalul său obiectiv nu sunt vânzările sau interesul propriu.
3. Toxicitate în industria tehnologiei à Meta-diversitate
Subiecte precum viaţa privată în era tehnolgiei, cyber bullying-ul şi dezinformarea au erodat puternic încrederea consumatorilor. În Regatul Unit, timpul petrecut online de către consumatori a atins un platou în 2022, un posibil efect al neîncrederii în digital, în timp ce numărul persoanelor care afirmă că social media le provoacă anxietate a crescut cu 11% faţă de jumătatea anului 2020.
Efectul este resimţit chiar şi în jocurile online: 83% dintre jucătorii cu vârsta între 18 şi 45 de ani au declarat că au fost supuşi hărţuielilor în jocuri multiplayer online, reprezentând în cifre absolute circa 80 de milioane de jucători.
Ca răspuns, s-au înmulţit apelurile pentru mai multă responsabilitate şi incluzivitate în meidiul online, şi peste jumătate din copiii cu vârsta între 12 şi 15 ani afirmă că protejarea altora de bullying este ceva important pentru ei atunci când joacă online.
Brandurile ar trebui să abordeze în mod conştient aspecte precum reprezentarea grupurilor, pentru le a oferi tuturor un spaţiu sigur, mai ales celor mai vulnerabili, şi să se angajeze în conversaţii autentice cu platformele sociale.
4. Marea Renunţare à Marea Natură
De la „marea demisionare” la „quiet quitting”, asistăm la declinul culturii performanţei cu orice preţ la locul de muncă. Însăşi vechea definiţie a succesului la muncă este în curs de a fi abandonată. 70% dintre angajaţi afirmă că ar renunţa la actualul loc de muncă în schimbul unei oferte care include politici active de reducere a riscului de burnout. Mai mult, în special generaţiile tinere preferă să amâne marile achiziţii, precum locuinţa sau maşina.
Răspunsul vine sub forma trăirii vieţii ca atare, fenomen vizibil în fluxurile de TikTok care prezintă, nefiltrat, conţinut din viaţa utilizatorilor. În paralel, a devenit vizibilă dorinţa oamenilor de reconectare cu natura, pentru a-şi susţine starea de bine mentală. În China, de exemplu, piaţa serviciilor de camping a crescut cu 400% din 2020 încoace.
Brandurile va trebui să se adapteze la această economie „opt-out”, în care accesul la servicii, nu proprietatea va deveni din ce în ce mai important. Va continua, astfel, dezvoltarea platformelor de închiriere pentru o gamă din ce în ce mai mare de produse, de la articole vestimentare la autovehicule. Brandurile vor beneficia, de asemenea, şi dacă vor putea oferi sau îmbunătăţi experienţele de ieşire în natură ale consumatorilor.
5. Rebel fără filtru à AI-dentitate
La nivel global, consumatorii se îndepărtează de estetica perfecţiunii „instagramabile”, îmbrăţişând o imagine personală mai jucăuşă, mai autentică sau mai provocatoare, care le dezvăluie personalitatea proprie.
De cealaltă parte, AI-dentitatea este o tendinţă în plină evoluţie: conform estimărilor Gartner, până în 2025 influencerii din mediul virtual vor ajunge la o cotă de circa 30% din piaţa de influencer marketing.
Pentru branduri, AI deschide orizonturi vaste. Creativitatea asistată de AI poate genera un număr practic infinit de imagini şi variaţii şi poate imagina scenarii limitate doar de propria noastră imaginaţie colectivă. Posibilitatea de a genera influenceri şi avataruri AI deschide posibilitatea unui consultant personal de shopping pentru fiecare client, sau chiar a unui avatar personal care poate proba hainele în mediul virtual.
6. Frâne în calea creşterii economice à A face binele ca imperativ
Inflaţie, costuri în creştere ale vieţii, sincope pe lanţurile de producţie, provocări climatice, război în Ucraina: perspectivele economice nu sunt roze pentru 2023, deşi FMI anticipează o creştere economică anemică, de 2,7% la nivel mondial.
Astfel, brandurile vor începe să înţeleagă că nu pot urmări în paralel şi creşterea, şi binele, şi că este nevoie de noi modele de business, bazate mai puţin pe consumul de resurse finite.
Pentru branduri, „business as usual” înseamnă o presupunere periculoasă. Este momentul ca acestea să exploreze noi modele de business şi venituri, mai sustenabile şi mai reziliente faţă de provocările climatice şi instabilitatea pieţelor.
Brandurile, în faţa provocării de a scrie o nouă poveste
Pe măsură ce în ultimii ani se întrevăd schimbări în standardele noastre sigure de viaţă, Europa se confruntă cu un regres în ceea ce priveşte sănătatea mintală, iar oamenii caută alinarea în satisfacerea unor mici luxuri simple, iar noile generaţii caută noi surse de inspiraţie.
Marius Tianu, Director de Creaţie pentru Dentsu Creative în Europa de Sud-Est:
„Quiet quitting” („demisia tăcută”), care a devenit un fenomen în 2022, a declanşat un răspuns în dorinţa de a avea hobby-uri cu mize mici, doar pentru a petrece timp împreună cu cei dragi sau în natură. Aceasta se întâmplă fără stresul de a te strădui prea mult pentru a avansa în carieră.
Asistăm, de asemenea, la o juxtapunere interesantă în social media: în timp ce metaversurile, NFT-urile şi criptomonedele duc un dialog îndreptat spre convergenţă, există o tendinţă contrară, prin care oamenii îşi expun viaţa personală nefiltrată, prin canale ca Be Real şi TikTok, mai mult decât oricând.
Pentru a cita un clasic, trăim în «cea mai bună dintre vremi, cea mai năpăstuită dintre vremi”. Indiferent dacă din punct de vedere personal vedem paharul pe jumătate plin sau pe jumătate gol, este clar că în 2023 e pe cale a fi scrisă o poveste despre noi oraşe, noi culturi şi comunităţi."
Ce este secţiunea COMUNICATE:
În secţiunea COMUNICATE sunt prezentate comunicatele companiilor care se înscriu, pe baza unui abonament lunar. Este deschisă atât companiilor, cât şi free-lancerilor care doresc să îşi promoveze serviciile pe care le oferă.
Detalii, la [email protected]
Autor: Adriana Diură adriana.diurapaginademedia.ro
