Skip to main content

Unde sunt vinovaţii? Apel în sprijinul Emiliei Şercan la un an de la declanşarea campaniei de hărţuire a jurnalistei

 
Unde sunt vinovaţii? Apel în sprijinul Emiliei Şercan la un an de la declanşarea campaniei de hărţuire a jurnalistei

Zece organizaţii locale şi internaţionale fac un "apel la acţiune" la un an de la startul campaniei de discreditare a jurnalistei Emilia Şercan.

Publicitate

De ce azi?

Pentru că azi se împlineşte un an de când Emilia Şercan a depus o plângere la poliţie legată de infracţiuni cibernetice şi încălcarea vieţii private. Un an în care vinovaţii nu au fost găsiţi.

Emilia Şercan a publicat azi, pe PressOne, care este situaţia fiecărui dosar pornit în urmă cu un an.

Ce scrie Emilia Şercan, pe scurt:

  • În urmă cu exact un an – la 17 februarie 2022, ora 10:29 – trimiteam pe WhatsApp unui subcomisar de Poliţie o captură de ecran care avea să devină probă într-un dosar penal. La 14:51, în aceeaşi zi, acea captură de ecran era publicată pe site-ul infractorului Cristian Rizea, care de patru ani se sustrage executării pedepsei peste graniţă, în Republica Moldova
  • Justiţia română a atomizat cazul în şase dosare distincte, investigate de şase procurori de la şase parchete separate
  • Niciunul dintre cei şase procurori nu are, în acest moment, o variantă de răspuns la întrebarea-cheie care ne-ar putea conduce către originea operaţiunii de kompromat împotriva unui jurnalist: cine anume din Poliţia Română, cu nume şi prenume, a divulgat informaţii secrete de serviciu sau nepublice – adică a încălcat, deliberat, Codul penal şi Statutul Poliţistului?

Cazul şi sesizarea semnată, printre alţii, de organizaţii precum ActiveWatch, Reporteri fără Frontiere, Free Press Unlimited şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor:

Acum un an, Emilia Şercan a descoperit cinci fotografii personale furate, făcute cu aproximativ douăzeci de ani în urmă, care fuseseră publicate pe 34 de site-uri cu conţinut pentru adulţi. A doua zi, Şercan a constatat că un site din Republica Moldova a publicat un articol care conţinea cele cinci poze furate şi o captură de ecran a unei conversaţii pe Facebook Messenger, pe care jurnalista o furnizase poliţiei române.

Un an mai târziu şi după mai multe plângeri penale, în niciuna dintre investigaţii nu au fost identificaţi fie făptuitorii, fie sursa presupusei scurgeri de informaţii din cadrul forţelor de poliţie, în ciuda solicitărilor repetate din partea organizaţiilor pentru libertatea presei şi a organismelor europene ca persoanele responsabile să fie trase la răspundere.

În consecinţă, organizaţiile noastre reînnoiesc astăzi apelul către autorităţile române să dea prioritate anchetei şi să-i dedice resurse suficiente. De asemenea, solicităm ca parchetele să comaseze dosarele pentru a creşte eficienţa şi a accelera cercetările şi îndemnăm procurorul general să o primească în audienţă pe Emilia Şercan, aşa cum a solicitat aceasta în mai multe rânduri.

Continuăm să avem serioase îngrijorări cu privire la implicaţiile pe care cazul le are pentru libertatea presei în România în sens mai larg, mai ales având în vedere contextul. În ianuarie 2022, Şercan dezvăluise că premierul Nicolae Ciucă şi-a plagiat teza de doctorat, după care a primit mai multe ameninţări la adresa siguranţei sale.

Nu numai că autorităţile române nu au răspuns încă în mod credibil îngrijorărilor legate de lipsa de progres a anchetei, inclusiv după ce experţi locali şi internaţionali au infirmat ipoteza poliţiei conform căreia scurgerea trebuie să fi avut loc înainte ca jurnalistul să ajungă la secţia de poliţie, dar Şercan se confruntă acum cu o altă campanie coordonată de calomnie care vizează discreditarea activităţii ei jurnalistice de interes public, şi care pare să fi fost condusă de Partidul Naţional Liberal (PNL), aflat la guvernare.

Campania vine în urma publicării a două articole, în septembrie şi noiembrie 2022, în care Şercan a dezvăluit că şi fostul ministru al Educaţiei Sorin Cîmpeanu, membru PNL, şi ministrul Afacerilor Interne Lucian Bode, secretar general al PNL, au plagiat.

Pe 9 ianuarie, site-ul online Hotnews a publicat informaţii obţinute pe surse, care arată că conducerea PNL a instruit politicienii partidului să o discrediteze pe Şercan dacă sunt întrebaţi despre această problemă în interviurile în presă. În acelaşi timp, două site-uri fantomă cu proprietate opacă, dezvaluiri.net şi oradestiri.net, au publicat articole anonime care încercau să o discrediteze pe Şercan, articole care au apărut şi ca postări sponsorizate pe Facebook.

Misreport, o platformă românească specializată în combaterea dezinformării, a realizat o analiză care arată că promovarea a fost plătită de Green Pixel Interactive, agenţie de publicitate înregistrată ca având contracte cu PNL în campaniile pentru alegerile parlamentare şi locale din 2020. După ce Misreport a sunat Green Pixel Interactive, cele două site-uri fantomă au fost dezactivate, iar paginile lor de Facebook au fost şterse. Green Pixel Interactive nu a răspuns întrebărilor dacă operează în numele PNL sau al reprezentanţilor săi.

Această nouă hărţuire a Emiliei Şercan este inacceptabilă şi, având în vedere jucătorii importanţi care, aparent, sunt implicaţi în coordonarea sa, are un efect de descurajare a jurnaliştilor dincolo de cazul de faţă.

În consecinţă, organizaţiile semnatare fac un apel la conducerea şi membrii PNL să condamne imediat campania de calomnie şi să emită instrucţiuni clare pentru a nu o mai discredita Şercan.

De asemenea, solicităm instituţiilor UE să continue să urmărească îndeaproape cazul şi să ia în considerare implicaţiile acestuia pentru libertatea presei şi statul de drept în România în procedurile relevante la nivel regional. Mai exact, Raportul Comisiei Europene din 2022 privind Statul de Drept consideră intimidarea jurnaliştilor drept o îngrijorare pentru libertatea presei în România.

Având în vedere că nu pare să se fi înregistrat niciun progres în investigaţii şi, în contextul noii campanii de discreditare împotriva jurnalistei Emilia Şercan, solicităm Comisiei Europene să se asigure că acest lucru este reflectat în viitoarea publicare a capitolului dedicat României în Raportul privind Statul de Drept 2023, întrucât este o dovadă a lipsei unui angajament adecvat faţă de libertatea presei asumat de demnitarii români.

Facem apel la autorităţi şi politicieni să demonstreze că respectă angajamentele şi obligaţiile europene ale României faţă de libertatea presei, urmărind penal în mod eficient cazul de hărţuire a Emiliei Şercan şi condamnând orice campanie de defăimare susţinută politic.

Semnatari:

ActiveWatch
ARTICOLUL19 Europa/ ARTICLE 19 Europe
Coaliţia pentru Femei în Jurnalism/Coalition For Women In Journalism (CFWIJ)
Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor/Committee to Protect Journalists (CPJ)
Centrul European pentru Presă şi Libertatea Media/ European Centre for Press and Media Freedom (ECPMF)
Federaţia Europeană a Jurnaliştilor/ European Federation of Journalists (EFJ)
Free Press Unlimited
Institutul Internaţional de Presă/ International Press Institute (IPI)
OBC Transeuropa (OBCT)
Reporteri Fără Frontiere/ Reporters Without Borders (RSF)

 

Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
viewscnt

sus