„Justiţia română legalizează kompromatul”. Poziţia Active Watch, în legătură cu decizia Parchetului de a clasa dosarul de kompromat la adresa Emiliei Şercan

Cazul Emilia Şercan. ActiveWatch, organizaţie care militează pentru comunicarea liberă în interesul public, reacţionează în legătură cu decizia Parchetului de a clasa dosarul de kompromat la adresa jurnalistei de investigaţie Emilia Şercan.

Context:

Într-un material publicat astăzi, 6 noiembrie, pe site-ul PressOne semnat de Emilia Şercan, se arată că dosarul privind operaţiunea de kompromat la adresa ziaristei a fost clasat de Parchetul Curţii de Apel Bucureşti. 

„Parchetul Curţii de Apel Bucureşti (PCAB) a clasat dosarul referitor la operaţiunea de kompromat a cărei victimă am fost anul trecut, la scurt timp după ce am dezvăluit că teza de doctorat a premierului de atunci, Nicolae Ciucă, e plagiată ”, scrie Şercan în PressOne.

Jurnalista a reacţionat şi pe Facebook:

„Nemernicia unor procurori speciali din România nu poate fi imaginată, în abstract, de un om normal. 

Dosarul de kompromat a fost închis în integralitatea lui de Parchetul Curţii de Apel Bucureşti (PCAB) la cererea Parchetului General, instituţia care anul trecut l-a scăpat pe dr. plg. Nicolae Ciucă de un verdict academic de plagiat”, a scris astăzi, Emilia Şercan, pe Facebook.

Tot pe Facebook, dar într-un alt mesaj, jurnalistă spune că „dosarul a fost clasat pe motiv că fapta nu există” şi că „de fapt, justiţia nu există.”

În urma deciziei luate de Parchetul Curţii de Apel Bucureşti în cazul operaţiunii de kompromat la adresa jurnalistei, Active Watch „consideră că, prin eşecul investigării acestor fapte, justiţia română îşi sacrifică credibilitatea şi independenţa pentru a servi interesele unor actori politici şi ale unor instituţii de forţă ale statului.”

În poziţia formulată de Active Watch se mai arată următoarele:

„Clasarea bruscă a dosarului, deşi investigaţiile erau încă în desfăşurare, iar unul dintre martori părea a fi în punctul de a dezvălui informaţii cheie, vine la două săptămâni după intervenţia Parchetului General, care, în loc să se asigure că are loc o investigare temeinică a faptelor, a dispus "măsuri de impulsionare a soluţionării cauzei până la sfârşitul lunii octombrie 2023 (...).”

„Operaţiunea a fost pusă la cale şi înfăptuită cu complicitatea tacită sau activă a unor instituţii şi a unor persoane al căror rol este cel de a proteja drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi de a apăra legea. Astfel, statul român, prin instituţiile sale şi prin funcţionarii săi, devine părtaş al unei operaţiuni cu iz penal de compromitere a persoanei "vinovată" că dezvăluie existenţa unui furt intelectual comis de fostul premier, Nicolae Ciucă, sau a altor plagiatori cu rang înalt, inclusiv din Poliţia Română.”

Reamintim că în urmă cu două săptămâni, ActiveWatch alături de şapte organizaţii care apără libertatea presei au formulat o scrisoare deschisă către Procurorul General al României, în cazul renunţării urmăririi penale în dosarul ameninţării cu moartea a jurnalistei de investigaţie Emilia Şercan.

Cazul Emilia Şercan - Justiţia română legalizează kompromatul. România este un stat clasat

„ActiveWatch îşi exprimă consternarea faţă de decizia Parchetului Curţii de Apel Bucureşti de a clasa dosarul privind faptele ce au constituit operaţiunea de kompromat la adresa jurnalistei Emilia Şercan şi în care existau suspiciuni rezonabile că persoane din Poliţia Română ar fi scurs probe din dosar şi, de asemenea, ar fi fabricat probe pentru a ascunde aceste ilegalităţi. Procurorii au eşuat şi în investigarea unui alt dosar, de ameninţare la adresa Emiliei Şercan, dosar care, de asemenea, a fost recent clasat. 

ActiveWatch consideră că, prin eşecul investigării acestor fapte, justiţia română îşi sacrifică credibilitatea şi independenţa pentru a servi interesele unor actori politici şi ale unor instituţii de forţă ale statului. Nesancţionarea acestor fapte înseamnă încurajarea lor.

Clasarea bruscă a dosarului, deşi investigaţiile erau încă în desfăşurare, iar unul dintre martori părea a fi în punctul de a dezvălui informaţii cheie, vine la două săptămâni după intervenţia Parchetului General, care, în loc să se asigure că are loc o investigare temeinică a faptelor, a dispus "măsuri de impulsionare a soluţionării cauzei până la sfârşitul lunii octombrie 2023".

În ianuarie 2022, Şercan a publicat informaţii potrivit cărora prim-ministrul de atunci, Nicolae Ciucă, şi-ar fi plagiat teza de doctorat. Ştirea a fost preluată de mass-media şi a intrat pe agenda publică.

La scurt timp, autoarea acestor dezvăluiri a fost ameninţată şi supusă unei clasice operaţiuni de kompromat, cu scopul de a o decredibiliza şi a de a o intimida.

Operaţiunea a fost pusă la cale şi înfăptuită cu complicitatea tacită sau activă a unor instituţii şi a unor persoane al căror rol este cel de a proteja drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi de a apăra legea. Astfel, statul român, prin instituţiile sale şi prin funcţionarii săi, devine părtaş al unei operaţiuni cu iz penal de compromitere a persoanei "vinovată" că dezvăluie existenţa unui furt intelectual comis de fostul premier, Nicolae Ciucă, sau a altor plagiatori cu rang înalt, inclusiv din Poliţia Română.

Mai grav, statul român transmite mesajul că tolerează, protejează şi încurajează astfel de comportamente, fiind oricând dispus să sacrifice drepturile cetăţenilor, libertatea presei şi principiile democratice pentru a proteja persoane importante din aparatul de putere. Instituţiile de forţă şi cele menite a aplica legea şi a împărţi dreptatea devin simple instrumente ale celor puternici, folosite discreţionar împotriva celor care îndrăznesc să expună neregulile comise de aceştia.

Modul în care statul român a tratat cazul de kompromat la adresa Emiliei Şercan a fost sancţionat în mod repetat de cele mai importante organizaţii europene şi internaţionale care apără libertatea presei (Reporteri fără Frontiere - RSF, Centrul European pentru Presă şi Libertatea Media - ECPMF, ARTICLE 19, Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor - CPJ, Institutul Internaţional de Presă - IPI, Free Press Unlimited, Coalition For Women In Journalism, Federaţia Europeană a Jurnaliştilor - EFJ, şi alţii), iar aceste organizaţii vor continua să apere drepturile jurnaliştilor români şi să sprijine lupta Emiliei Şercan pentru justiţie. Cazul se află şi în atenţia Comisiei Europene, precum şi în atenţia Consiliului Europei.”

Mesajele publicate astăzi pe Facebook de Emilia Şercan:

„Nemernicia unor procurori speciali din România nu poate fi imaginată, în abstract, de un om normal.

Dosarul de kompromat a fost închis în integralitatea lui de Parchetul Curţii de Apel Bucureşti (PCAB) la cererea Parchetului General, instituţia care anul trecut l-a scăpat pe dr. plg. Nicolae Ciucă de un verdict academic de plagiat.

 

Procuroarea Nicoleta Rotaru de la PCAB a decis că niciuna dintre cele 7 infracţiuni din dosar nu există:

- nu există scurgerea probei din poliţie, care a fost baza kompromatului;

- nu există violarea vieţii mele private (două infracţiuni);

- nu există abuz în serviciu (două infracţiuni);

- nu există fals informatic;

- nu există ameninţare şi şantaj

- furtul pozelor, ghinion, s-a prescris.

 

Închiderea precipitată a dosarului a fost cerută de conducerea Parchetului General, după ce în luna august infractorul Cristian Rizea a declarat că cunoaşte lucruri “care pot lămuri sub toate aspectele prezenta cauză”.

Individul a mai declarat atunci că “solicit calitatea de martor cu identitate protejată şi doresc să am parte de beneficiile conferite de lege în urma faptelor pe care doresc să le denunţ”.

 

Trei săptămâni mai târziu, Rizea era adus de la Rahova la PCAB pentru a fi audiat de procuroarea de caz, Nicoleta Rotaru. Audierea lui Rizea a fost făcută fără ca avocatul meu să fie notificat pentru a putea participa.

De data aceasta, infractorul Rizea şi-a rezervat dreptul la tăcere pentru a nu se autoincrimina, ceea ce înseamnă că Rizea era conştient de vinovăţia lui.

 

La circa două săptămâni după acest moment, Parchetul General trimitea la PCAB o notă de îndrumare şi control prin care cerea ca trei dintre dosarele mele să fie reunite şi soluţionate până la finalul lunii octombrie. O coincidenţă, desigur!Iar dosarele au fost reunite şi soluţionate rapid. În favoarea infractorilor!

„În povestea kompromatului meu actorul principal a fost Statul.

Statul a pus la cale kompromatul prin scurgerea unei probe dintr-un dosar penal, publicată pe site-ul infractorului Rizea. Statul în acest caz = Poliţia Română.

 

Statul a muşamalizat scurgerea, prin republicarea textului de pe site-ul lui Rizea pe un site înfiinţat şi gestionat, cel mai probabil, de un actor statal. Statul în acest caz = un serviciu secret.

Statul a îngropat infracţiunile comise stat, adică de Poliţie şi de un serviciu secret. Statul în acest caz = Parchetul.

 

Tripleta Poliţie – Servicii – Parchet a făcut kompromatul, a muşamalizat kompromatul, a îngropat kompromatul.

Pentru operaţiunile de acest tip folosirea unui infractor e modus operandi.

În acest caz, au fost doi: infractorul Cristian Rizea şi infractorul Maricel Păcuraru.

 

Infractorul Rizea a cerut statut de martor protejat şi a spus că vrea să denunţe ce s-a întâmplat în cazul meu, spunând că ştie lucruri “care pot lămuri sub toate aspectele prezenta cauză” şi “Solicit calitatea de martor cu identitate protejată şi doresc să am parte de beneficiile conferite de lege în urma faptelor pe care doresc să le denunţ”. Asta a declarat Rizea în august!

 

Trei săptămâni mai târziu, Rizea se râzgândea brusc. A spus că nu vrea să facă nicio declaraţie şi că îşi rezervă dreptul la tăcere pentru a nu se autoincrimina.

După alte două săptămâni, Parchetul General cerea Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, unde se afla dosarul în anchetă, să soluţioneze cauza până la finalul lunii octombrie.

 

La finalul lunii octombrie dosarul a fost clasat pe motiv că fapta nu există. De fapt, justiţia nu există!”