STUDIU Reuters. Ce face presa ca să reziste valului de schimbări aduse de Inteligenţa Artificială? Ce poate face ca să meargă mai departe? Cum se va "împăca" jurnalismul cu zona de influencing şi creatori de conţinut.
Un studiu Reuters trece în revistă care ar fi soluţiile, după discuţii cu aproape 200 de oameni de media din 50 de ţări. Printre idei (pe lângă dezvoltarea zonei de video) includ scrierea pentru motoarele de AI (cum se făcea până acum pentru Google) dar şi un rol mai mare al creatorilor de conţinut (care ar putea să ajungă şi consultanţi ai jurnaliştilor).
Aşadar, ce spun redacţiile că vor face pentru a supravieţui în faţa AI şi a creatorilor de conţinut independenţi?
- conţinut special pentru Youtube sau conţinut video în general
- ştiri adaptate automat de AI în funcţie de utilizator (rezumate, notificări, formate diferite).
- publicaţiile încep să scrie conţinut gândit nu doar pentru motoarele de căutare clasice, ci şi pentru motoarele de răspuns AI (AEO - Answer Engine Optimization).
- redacţiile vor împinge jurnaliştii să scrie precum creatorii de conţinut.
Mai mult, peste 76% dintre respondenţii studiului spun că aceştia vor încerca să încurajeze jurnaliştii să ia modelul creatorilor de conţinut.
În jur de 50% dintre publicaţii spun că vor încerca să facă parteneriate cu creatorii de conţinut în acest an pentru a-şi promova platformele.
31% plănuiesc să angajeze creatori de conţinut pentru conturile acestora de social media.
28% plănuiesc să deschidă studiouri de creatori de conţinut.
AI-ul şi creatorii de conţinut, principalele ameninţări
Directorii de redacţii spun că inteligenţa artificială schimbă radical modul în care oamenii consumă ştiri, deoarece tot mai mulţi utilizatori primesc informaţia direct din aplicaţii şi motoare de căutare bazate pe AI, fără să mai ajungă pe site-urile publicaţiilor.
În acelaşi timp, creatorii de conţinut de pe YouTube, TikTok sau alte platforme atrag tot mai multă atenţie, în detrimentul jurnalismului clasic.
O altă problemă majoră identificată de raport este apatia publicului tânăr: oamenii pur şi simplu nu mai sunt interesaţi de ştiri.
Potrivit studiului bazat pe interviuri cu 280 de directori media din 51 de ţări, doar 38% dintre executivii din presă spun că sunt optimişti în privinţa viitorului jurnalismului. O scădere de la 60%, în urmă cu patru ani.
Banii rămân o problemă
Abonamentele continuă să fie principala sursă de venit pentru presa internaţională, urmate de publicitate şi evenimente. Totuşi, editorii văd platformele AI drept cea mai importantă oportunitate nouă de creştere şi speră să obţină finanţare pentru folosirea conţinutului jurnalistic.
Pesimism în general, optimism pe local
Deşi imaginea de ansamblu este una sumbră, 53% dintre directorii media spun că sunt optimişti în privinţa propriei organizaţii, chiar dacă aceştia nu consideră că jurnalismul, ca industrie, o duce bine.
Sursa: NeimanLab.org (Reuters Institute for the Study of Journalism - Journalism, Media, and Technology Trends and Predictions 2026, în Nieman Lab)
Sursa foto: Dreamstime.com
Autor: Claudia Baidoc claudia.baidocpaginademedia.ro
