Asociaţia Comunicaţiilor Audiovizuale, despre radiourile locale: "Refuză să accepte evoluţia media"

"Într-un prezent în care evoluţia media ne conduce spre o supremaţie a tehnologiilor OTT (Over the Top) şi New Media, micii operatori radio continuă să gândească în termenii de la finalul secolului trecut", scrie Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), într-un comunicat de presă.

Declaraţia organizaţiei vine în contextul unei propuneri făcute de posturile mici de radio ca legislaţia să-i oblige pe marii operatori să difuzeze patru ore de program local pe zi. Solicitarea posturilor locale a fost făcută în cadrul unei întâlniri informale ce a fost găzduită, ieri, de Consilul Naţional al Audiovizualului.

Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale nu susţine propunerea posturilor locale spunând că această viziune "a fost depăşită încă din anul 2002, când CNA a eliminat ideea de program local instituit ca obligaţie".

În cursul zilei de ieri, la sediul CNA, a avut loc o întâlnire informală între o parte a membrilor Consiliului şi reprezentanţi ai radiourilor locale precum şi ai reţelelor radio naţionale (Kiss FM, Magic FM, Radio Zu, Digi FM, Naţional FM, Europa FM). Întrunirea a avut drept scop discutarea Deciziei Consiliului nr. 277/2013, privind acordarea licenţelor audiovizuale.

Potrivit ARCA, dezbaterea de la CNA "a pus faţă în faţă câteva rudimente de mentalităti anacronice şi o viziune modernă asupra creativitaţii şi mecanismelor pieţei în domeniul radioului".

Din comunicatul de presă semnat de George Chiriţă, director executiv al organizaţiei ARCA

"Dacă obligativitatea de a difuza patru ore pe zi de program ar fi adoptată, aceasta ar putea fi calificată, ca o gravă lezare a libertaţii editoriale, unul din drepturile fundamentale ale radiodifuzorilor, garantat prin legea audiovizualului şi prin activitatea reglementativă a Consiliului.

Întâlnirea de ieri a pus în lumină publică un caz grav în care, la capătul unei evoluţii normale spre derglementare, actori de pe piaţa audiovizualului încearcă să impună un fals substitut pentru libera competiţie şi să limiteze drepturile competitorilor lor, solicitând suprareglementarea, unei autoritaţi precum CNA care este garant al interesului public, inclusiv prin atribuţia dată de lege de a
încuraja libera concurenţă.

O asemenea solicitare ignoră inclusiv legea concurenţei, care interzice autorităţilor să ia măsuri administrative care „restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa”.

Intenţia de a elimina reţelele naţionale de pe piaţa de publicitate locală, materializată prin propunerea radiourilor locale de a interzice reţelelor difuzarea de mesaje publicitare ale comercianţilor din zona de emisie a staţiilor proprii, reprezintă nu numai un act anticoncurenţial în interiorul pieţei media, dar şi o gravă discriminare faţă de comercianţii locali cărora li se va interzice astfel să îşi facă publicitate acolo unde doresc. Din fericire, Consiliul s-a exprimat cu claritate împotriva unei asemenea abordări. (...)

Totodată s-a încercat să se facă un reper valoric din nivelul cantitativ al cheltuielilor, ignorându-se un principiu fundamental al economiei de piaţă conform căruia performanţa se măsoară, nu în funcţie de cât se pierde, ci în funcţie de cât se câştigă, ca efect al calităţii înalte a
investiţiilor şi al aprecierii de care se bucură servicile furnizate.

Într-un prezent în care evoluţia media ne conduce spre o supremaţie a tehnologiilor OTT (Over the Top) şi New Media, micii operatori radio continuă să gândească în termenii de la finalul secolului trecut.

Salutăm faptul că, în contextul deschiderii către dialog, membrii Consiliului au luat distanţă faţă de asemenea poziţii."