Cât de uşor poţi dezinforma pe net. Imagini false atribuite atentatelor din Bruxelles, preluate şi de mari titluri

Situaţiile de criză sunt momentele propice pentru răspândirea zvonurilor şi a informaţiilor false. Atentatele de la Bruxelles nu fac deloc excepţie. Astfel, în ziua tragediei pe reţelele de socializare au circulat multe imagini de la atentate, unele reale, altele mai puţin reale.

În capcană au picat şi titluri din presă, care au preluat imagini atribuite evenimentelor de la Bruxelles, dar care erau, de fapt, capturi de la un atentat din Minsk din 2011 şi de la o explozie dintr-un aeroport din Moscova, din acelaşi an, scrie The Guardian.

O dezinformare asemănătoare a fost făcută şi cu ocazia atentatelor din noiembrie 2015 de la Paris. În ziua tragediei pe reţelele de socializare au circulat imagini de la atentatul de la Charlie Hebdo şi au fost prezentate ca fiind de la atacul teroriştilor din ziua respectivă.

Un alt exemplu de dezinformare. Un clip video filmat la un concert al trupei Eagles of Death Metal din Bublin a fost prezentat ca fiind din noaptea atacului de la Bataclan, unde 89 de persoane au fost ucise.

Distribuirea şi relatarea de informaţii false nu sunt practici deloc noi, dar internetul a făcut ca aceste fenomene să ia amploare. Acum e mult mai simplu să publici o informaţie falsă, iar şansa ca ea să fie distribuită este acum mult mai mare.

"Aceste dezinformări pot fi făcute în mod intenţionat de cineva care vrea să schimbe agenda publică din motive politice sau, de cele mai multe ori, sunt făcute de persoane care vor să adune cât mai multe click-uri şi share-uri", a spus Alastair Reid, editor al First Draft, o coaliţie a organizaţiilor specializate în verificarea informaţiilor în social media.