Cât a costat transmisia Jocurilor Olimpice pe TVR?
„Cheltuielile tehnice ale noastre pentru Olimpiadă s-au ridicat la cifra de aprox 500 de mii de euro”, a declarat într-un interviu acordat Paginademedia.ro Emil Hossu-Longin, şeful departamentului Sport din TVR. “E foarte complicat din punct de vedere financiar să gestionezi o asemenea situaţie cu bani puţini”, a continuat el.
Comentatorul sportiv Emil Hossu-Longin, şeful departamentului Sport din cadrul TVR, a vorbit într-un interviu pentru Paginademedia.ro despre problemele cu care s-a confruntat pe durata Jocurilor Olimpice de la Rio, dar şi despre eforturile făcute pentru asigurarea transmisiunii competiţiilor în România în condiţii optime.
Echipa delegată de Televiziunea Română la Rio de Janeiro a numărat nouă oameni, deşi iniţial echipa stabilită de Consiliul de Administraţie a Televiziunii Române număra şaisprezece angajaţi.
„Este cea mai mică delegaţie olimpică din istoria post-decembrie 1989 la TVR”, a notat Dorin Chiotea a scris într-o postare pe Facebook. “S-au tăiat de pe listă şapte oameni cu două săptămâni înainte de plecarea în Brazilia. (...) Chiar şi aşa, cu şaisprezece oameni aprobaţi de fostul preşedinte director general, TVR ar fi fost ultima televiziune din UE din punct de vedere al efectivului trimis aici.”
De ce?
Emil Hossu-Longin:
„Nu am putut decât nouă, pentru că asta a fost decizia C.A., de acum un an şi ceva, să taie delegaţia la jumătate. Noi am facut o estimare minimă absolută şi faţă de Londra, unde am avut optsprezece oameni. Am decis să rămânem cu şaisprezece. Din şaisprezece au rămas nouă. Asta a însemnat un efort înzecit şi pentru oamenii de acolo dar şi pentru cei de aici.
Întotdeauna o asemenea competiţie se tratează la maxim de resurse acolo. Acolo trebuie să ai oameni, acolo trebuie să ai reporteri, cameramani, personal tehnic, comentatori. Noi am renunţat la nişte posturi de comentatori-cheie, pe nişte sporturi-cheie. Am renunţat la post de comentator la nataţie, la ceremonii, la închidere şi la deschidere, la basket, la volei, la sporturile care au fost prezente cu un număr imens de ore în programele TVR. Atâta timp cât ai un asemenea eveniment, e absolut firesc să se comenteze de acolo.
Noi iniţial aveam şapte posturi de comentator pe sporturile majore, pe sporturile cu reprezentare românească şi pe sporturile celelalte de impact. A trebuit să renunţăm din motive financiare la ele şi aşa am ajuns să comentăm de aici sporturile care au fost coloana vertebrală a transmisiunilor în afara sporturilor cu români: volei, baschet, handbal masculin, înot, deci efortul a fost mult mai mare din toate punctele de vedere.”
Una dintre problemele cele mai mari a fost aceea a fondurilor limitate puse la dispoziţie de conducerea Televiziunii Române, prea mici pentru asigurarea unor condiţii optime de difuzare a competiţiilor olimpice.
Paginademedia.ro: Cum v-aţi descurcat cu bugetul pus la dispoziţie de Televiziunea Română pentru Olimpiadă?
Emil Hossu-Longin: „Cheltuielile tehnice ale noastre pentru Olimpiadă s-au ridicat la cifra de aprox 500 de mii de euro. E foarte complicat din punct de vedere financiar să gestionezi o asemenea situaţie cu bani puţini.
Sistemul de transmisie de la Rio a fost în felul următor: au fost 12 semnale video pe acele canale generale, multilaterale, pe care veneau competiţiile. Fiecare televiziune a avut la dispoziţie pentru a transmite altceva, ce voia, în afara competiţiilor transmise oficial de broadcasterul jocurilor olimpice, OBS, posibilitatea de a-şi închiria o linie dedicată, unilateral, pe care să-şi aleagă şi să-şi transmită evenimentele care nu erau transmise pe cele 12 semnale multilaterale. Această linie dedicată costa 100 de mii de euro. Din evidentele constrângeri financiare am luat o singură linie”.
Organizarea deficitară a OBS (Official Broadcaster Services) a condus la modificarea programului competiţiilor chiar şi de şapte ori pe zi, spune Hossu-Longin:
„Având în vedere că a fost prima Olimpiadă gestionată din punct de vedere tehnic de acest OBS, oamenii au fost depăşiţi de evenimente în primele zile. Din programul ala mare pe care ei ni l-au trimis au început să modifice.
Orice fel de situaţie de genul ăsta care se schimba, automat mie imi determina o încălcare de program şi eu trebuia să decid de aici în câteva zeci de secunde ce să fac. Orice aş fi făcut era rău. Această situaţie e foarte greu de gestionat. Dacă aveam 3, 5 linii unilaterale, era mult mai simplu, dar asta însemna încă 300, 500 de mii de euro.
„Au fost atât de multe schimbări în program, din cauza amânărilor, alea automat încărcau programul şi generau modificări în toate aceste transmisiuni. Ieşindu-mi mie un meci care venea pe general, pe multi, automat eu aveam două posibilităţi: ori să îl scot din program, ceea ce iar crea valuri, ori să îl aloc şi să îl iau pe linia mea, pe unilateral, ceea ce însemna că blochez accesul două ore pe acestă linie.”
„Misiunea delegaţiei noastre acolo a fost înfiorătoare”.
Emil Hossu-Longin a descris, de asemenea, problemele organizatorice de la faţa locului cu care s-a confruntat delegaţia Televiziunii Române trimisă la Rio de Janeiro.
Emil Hossu-Longin:
„Oamenii au stat departe de Centrul Internaţional de Transmisiuni. Stăteau câte 2, 3 ore la coadă la microbuzele care îi aduceau din Satul Olimpic, după care îi transportau mai departe la săli şi la spaţii. E foarte greu să îţi dai seama de aici ce înseamnă o mare de oameni de adus, de transportat, de împărţit ş.a. Faţă de Londra, de Beijing, de Sidney, la Rio a fost haos din punctul ăsta de vedere. A fost mult mai complicat, condiţiile de lucru mult mai grele, toţi s-au plâns. Oamenii nu au fost pregătiţi aşa cum trebuie de un eveniment de o asemenea amploare. Din păcate asta s-a repercutat în transmisiunile tuturor.
Evident că oamenii care au transmis mult mai mult decât o făceau normal au avut cel mai mult de suferit, iar noi am avut foarte mult de suferit. Îmi spunea Daniela Enăchescu, producătorul de acolo, că a fost cea mai grea Olimpiadă la care a lucrat din ultimele patru. Pe lângă efortul lor de acolo care a fost imens, distanţe mari, neseriozitate a Brazilienilor, nu vorbeau engleză, greu de comunicat cu ei, greu de ajuns la baze, pentru oameni, pentru comentatori, pentru reporteri, totul contratimp.”
Comentarii