Skip to main content

Argument în cazul Radio România: Radioul public nu este ...instituţie publică. Jurnaliştii "nu sunt avertizori publici"

 
mic-radio - debanat
mic-radio - debanat

Explicaţie uluitoare în cazul celor doi jurnalişti cercetaţi de comisia de disciplină din Radio:

Publicitate

"În prezent, există o hotărâre a Curţii de Apel Bucureşti care se pronunţă asupra faptului că Societatea Română de Radiodifuziune nu face parte din categoria instituţiilor publice". Este primul argument (punctat fără alte detalii legate de speţa Curţii de Apel) din explicaţia trimisă jurnaliştilor Cătălin Gomboş şi Alexandru Rusu.

Într-un document redactat în limbaj de specialitate, serviciul juridic apreciază faptul că ziariştii care au reclamat în cadrul public o campanie a radioului, nu se încadrează ca avertizori publici. Juriştii pun la îndoială buna credinţă a celor doi, invocând prevederi legale.

Pe lângă primul argument, serviciul juridic spune că Gomboş şi Rusu nu sunt avertizori publici şi pentru că ar fi vorbit în public după campania pe care o reclamau:

"În acest sens, precizăm că “sesizarea” din data de 18 mai 2016 nu poate fi considerată făcută cu bună credinţă atâtat timp cât campania “Nu distrugeţi Radioul Public” despre care fac vorbire salariaţii cercetaţi nu a mai fost difuzată la posturile SRR începând cu luna aprilie 2016."

Răspunsul Serviciului Juridic vine după ce, în urmă cu o săptămână, Comisia de disciplină i-a solicitat un punct de vedere cu privire la statutul de avertizori publici a celor doi ziarişti.

Cătălin Gomboş, unul dintre ziariştii vizaţi, este surprins de explicaţiile serviciului juridic.

Cătălin Gomboş, pentru Paginademedia.ro:

"Fără să am studii juridice, este un punct de vedere (aprecierea Comisiei de cercetare disciplinară) pe care nu-l înţeleg întrucât aveam senzaţia, conform legii 41, că Radioul este o instituţie publică şi nu privată.

Pe de altă parte, s-a vorbit deja despre aplicabilitatea legii avertizorului la SRR (Societatea Română de Radiodifuziune) şi SRTV (Societatea Română de Televiziune) de către juriştii Active Watch.

Mă surprinde şi faptul că mi se contestă calitatea de avertizor public la o dezbatere la care fusesem invitat să vorbesc exact în această calitate, la două luni după ce făcusem sesizarea.

La dezbaterea care mi se impută eu nu am făcut o nouă sesizare, ci doar am vorbit despre sesizarea iniţială. Din punctul meu de vedere eram deja avertizor public de două luni şi nu a fost vorba de un nou caz."

Ce va face în continuare?

"Am de gând să mă apăr în continuare. În cazul în care se va intra pe fondul problemei, am toate argumentele necesare pentru a-mi proba nevinovăţia, dar sunt dezamăgit oricum că s-a ajuns în situaţia în care ca jurnalist într-o instituţie care prin lege trebuie să garanteze libertatea de exprimare sunt nevoit ca luni întregi să dau explicaţii doar pentru că am semnalat o situaţie şi am mai zis deja acest lucru: ar trebui cercetaţi cei care au adus Radio România în această situaţie şi nu avertizorii."

Istoricul cazului:

Jurnaliştii Alexandru Rusu şi Cătălin Gomboş, de la Radioul Public au acuzat public modul dezechilibrat în care postul public a dus o campanie împotriva ideii de modificare a legii de funcţionare şi faptul că au fost impuse pe post ştiri sub standardele profesionale.

CAMPANIA. În primăvara acestui an, pe postul public de radio au fost difuzate mai multe clipuri cu mesajul “Nu distrugeţi Radioul”.
Totodată, pe post erau difuzate ştiri cu personalităţi care se pronunţau împotria schimbării legii şi în favoarea radioului.

Emisiuni speciale au fost difuzate, pe această temă, inclusive la posturile locale. Pentru a dezbate „nocivitatea” modificării Legii 41, la Antena Satelor au fost invitaţi să comenteze inclusiv şeful Federaţiei Crescătorilor de Bovine Claudiu Frânc sau „vocea fermierilor” - preşedintele federaţiei Pro Agro, Emil Dumitru.

Detalii despre campanie, aici. Campania în cauză a fost sancţionată şi de CNA cu comaţie publică, pentru lipsa de imparţialitate a postului public legată de subiectul schimbării legii de funcţionare.

PUNCTUL DE VEDERE AL SERVICIULUI JURIDIC ÎN LEGĂTURĂ CU CEI DOI ZIARIŞTI

Referitor la solicitatea dvs. Privind calitatea de avertizor public a domnilor Alexandru Adrian Rusu, realizator în cadrul RRA şi Cătălin Nicolae Gomboş, realizator în cadru Redacţiei Informaţii, apreciem că în principiu nu sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 571/2004, pentru următoarele considerente:

1. Un prim aspect îl constituie aplicabilitatea Legii nr. 571/2004 care la art. 2 enumeră, expres şi limitativ, autorităţile publice ce intră sub incidenţa actului normativ. În prezent, există o hotărâre a Curţii de Apel Bucureşti care se pronunţă asupra faptului că Societatea Română de Radiodifuziune nu face parte din categoria instituţiilor publice.

2. Chiar dacă am trece peste acest aspect şi am analiza totuşi înţelesul noţiunii de avertizare în interes public, definit ca fiind o “sesizare făcută cu bună-credinţă cu privire la orice faptă care presupune o încălcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrăiri, eficienţei, eficacităţii, economicităţii şi transparenţei”, în contextul situaţiei ce face obiectul cercetării disciplinare prealabilă constituită conform Ordinului PDG nr 895/ 2016, se constată că cercetarea disciplinară prealabilă nu are legătură cu pretinsa avertizare în interes public făcută de cei doi salariaţi la data de 15 martie 2016.

Considerăm că, după sesizarea Consiliului Naţional al Audiovizualului - unica autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale, rolul lor de a sesiza aceleaşi fapte de încălcare a legii încetează, deoarece avertizorul nu are atribuţii de verificare a îndeplinirii sancţiunii impuse de autoritatea competentă, astfel că, în cadrul dezbaterii din data de 18 mai 2016, salariaţii nu mai puteau avea calitatea de averizori în interes public.

3. Nici sub aspectul bunei credinţei cu care a fost făcută presupusa averizare din data de 18 mai 2016 nu se poate reţine că aceasta întruneşte condiţiile impuse de dispoziţiile Legii nr. 571/2004.

În acest sens, precizăm că “sesizarea” din data de 18 mai 2016 nu poate fi considerată făcută cu bună credinţă atâtat timp cât campania “Nu distrugeţi Radioul Public” despre care fac vorbire salariaţii cercetaţi nu a mai fost difuzată la posturile SRR începând cu luna aprilie 2016.

4. Totodată, faptele sesizate în dezbaterea din 18 mai 2016 nu privesc aspectele menţionate de dispoziţiile ar. 5 din Legea nr. 271/ 2004, motiv pentru care apreciem că nici sub acest aspect sesizarea domnilor Alexandru Adrian Rusu şi Cătălin Nicolae Gomboş nu întruneşte condiţiile unei averizări în interes public.

În concluzie, Comisia de cercetare disciplinară prealabilă împuternicită să analizeze aspectele semnalate de către managerul celor doi salariaţi este singura în măsură să se pronunţe, urmare a probelor ce vor fi administrate, dacă în cauză există suficiente elemente care să conducă indubitabil la concluzia că persoanele cercetate au acţionat în calitate de averizori publici ori şi-au exercitat dreptul la liberă exprimare protejat de Constituţie şi de articolul 9 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Un spot al campaniei

Autor: Carmen Maria Andronache carmenpaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • Iuli Iuli
    Nu este radio public? Da-ti demisia!
  • ana ana
    Este strigator la cer. Sa isi plateasca din reclame salariile.
  • Jica Bogdan Jica Bogdan
    Pai si daca nu e public de ce sa mai platim taxa radio-tv ? Inreb si eu asa ....
  • Cuie Ciculescu Cuie Ciculescu
    Mi se pare incredibil cat de ticalos e sistemul autorirarist construit de Negulescu si Furdui in beneficiul lui Miculescu. Va fi extrem de greu de curatat fiind infestat si de cohorte intregi de cozi de topor. Sa speram ca totusi vinovatii vor plati pana la urma, si asta nu intr-o viata ulterioara.

    Mie SRR a ajuns sa-mi aminteasca perfect de Ferma animalelor a lui G. ORWELL.
  • ovialex23 ovialex23
    De ce oare suntem atit de blestemati sa traim intr-o tara cu asemenea *** si ticalosi ?!

Trimite un comentariu

sus