„Într-o democraţie, confidenţialitatea surselor presei este sacră”, spune jurnalistul Cătălin Tolontan despre audierea mai multor jurnalişti de la România TV de către Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
„Faptul că România TV este antipatică manifestanţilor nu dă dreptul procurorilor să încalce regulile. Taman pentru respectarea principiilor, indiferent cine e la putere, protestează oamenii”, mai continuă Tolontan, într-o postare pe blogul său.
Tolontan: „Nu are importanţă dacă eu sunt de acord cu Sebastian Ghiţă. Dacă mîine aş putea face un interviu cu el, nu i-aş divulga niciodată locaţia. Cu orice risc legal. ”Chiar dacă Ghiţă e urmărit internaţional?”, veţi întreba voi. Da, chiar dacă!”
Jurnalistul spune că orice om, infractor condamnat sau doar suspect, „are dreptul să se discute cu un ziarist, fără dronă deasupra capului şi fără să fie trădat de acesta”.
El spune că ar fi un abuz dacă Parchetul lui Augustin Lazăr sau DNA-ul Laurei Kovesi ar pune sub acuzare oamenii din redacţia România TV pentru că nu vor să spună cum au primit casetele cu înregistrările lui Ghiţă.
Amintim că jurnalişti de la România TV, printre care Victor Ciutacu şi Lili Ruse, au fost chemaţi la audieri la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Victor Ciutacu le-a spus jurnaliştilor, la ieşirea de la audierei, că au fost 38 de jurnalişti România TV chemaţi la audieri.
Ciutacu a mai spus că el, ca şi colegii lui, a fost chemat în calitate de martor, într-un dosar In Rem, „cu referire la faimosul dosar ICA al domnului Dan Voiculescu. E vorba despre înregistrările difuzate de România TV pe post cu domnul Traian Băsescu, în care domnia sa, într-un acces de sinceritate sau de nu ştiu ce, explica modul în care l-ar fi executat pe Dan Voiculescu prin intermediul judecătoarei Camelia Bogdan”.
Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro
Comentarii
Cătăline, asta nu mai merge pe „servite”.
Ar fi perfect valabil, dragă Tolo, dacă noi chiar am trăi într-o democraţie. Dar asta ar presupune că rezultatele unui referendum de demitere a unui autocrat nu ar fi invalidate (de data asta, chiar "la ceas de noapte") şi nici nu s-ar încerca răsturnarea unui guvern şi dizolvarea unui parlament de-abia consfiinţite prin alegeri libere.
Într-un stat poliţienesc însă, mica dilemă deontologică tolontiană e rapid rezolvată. Pe cât pariu că reteviştii vor fi puşi sub acuzare dacă nu-şi dau şeful pe mâna foştilor lui parteneri de şmenuri? Ăăăă...asta... pe mâna instituţiilor integre ale statului de drept, voiam să zic...