Skip to main content

La revedere, Academia Caţavencu pe hârtie! După 27 de ani, rămâne pe online. Istoria de aproape 30 de ani a titlului

 
La revedere, Academia Caţavencu pe hârtie! După 27 de ani, rămâne pe online. Istoria de aproape 30 de ani a titlului

Revista satirică Academia Caţavencu îşi încetează apariţia pe hârtie, după 27 de ani de apariţie. Motivul?

Publicitate

"Facem o reducere generală de costuri", a declarat pentru Paginademedia.ro Sabin Orcan, director editorial România liberă şi coordonator editorial al grupului deţinut de familia Adamescu, din care face parte titlul.

"Academia Caţavencu nu va mai apărea pe print. Va rămâne doar pe online", a declarat Orcan. Un alt titlu care îşi încetează apariţia pe hârtie este revista Căminul, a precizat Orcan.

Academia Caţavencu a fost cumpărat la licitaţie de Dan Grigore Adamescu în urmă cu cinci ani. În ultima perioadă, apărea bilunar.

În prezent, pe piaţă mai apar două publicaţii satirice: Caţavencii (editat de nucleul vechii Academii, cu Doru Buşcu redactor-şef) şi Kamikaze (editat de o echipă de ziarişti desprinsă tot din vechea Academia Caţavencu.

Istoria Caţavencilor, de la origini până în prezent:

În 90, Doru Buşcu, Liviu Mihaiu şi Sorin Vulpe, studenţi la Politehnică şi colegi de cameră, au fost primii Caţavenci. Nu aveau acţiuni.

Paginademedia.ro trece în revistă istoria acţionariatului de la Caţavencu (în fotografia din 1991, de la stânga la dreapta: Doru Buşcu, Eugen Istodor, Ioan Groşan şi fotograful Emil Berdeli):

Februarie 1990

Caţavencu a fost pornită în februarie 1990, de un student – Ovidiu Nacu. Doru Buşcu, Liviu Mihaiu şi Sorin Vulpe erau studenţi la Politehnică şi împărţeau aceeaşi cameră la cămin. Au fost primii caţavenci, la publicaţia care se numea simplu: Caţavencu – săptămânal incomod.

Acţionarul revistei era, 100%, Ovidiu Nacu.

Octombrie 1991

Ovidiu Nacu lansează şi alte reviste, printre care câteva titluri erotice. Caţavencii sunt soclicitaţi să scrie la aceste reviste. Nu sunt de acord şi decid să plece.

Echipa de la Caţavencu lansează Academia Caţavencu, împreună cu regretatul Mihai Cârciog. Caţavencu lui Nacu mai rezistă câteva luni.

Structura de acţionariat a noii reviste Academia Caţavencu:

  • Mihai Cîrciog – 59%
  • Aşezământul Cultural Academia Caţavencu - 21% (făceau parte din Aşezământ Doru Buşcu, Florin Călinescu, Mircea Toma, Liviu Mihaiu, Cornel Ivanciuc, Ioan T. Morar, Patrick Andre de Hillerin - cel mai tânăr dintre ei, avea 16 ani, Viorel Moţoc, Octav Mardale, Sorin Vulpe, Eugen Istodor şi Felix Anton Rizea)
  • Mircea Dinescu – 20%

1996

Caţavencii preiau acţiunile de la Mihai Cârciog. Practic, fostul proprietar le cedează părţile, la preţuri simbolice.

În noua formulă, pe firma IQ Editex, Mircea Dinescu are 30%, iar zece Caţavenci primesc cote între 8 şi 10%.

Caţavencii acţionari:

Doru Buşcu
Mircea Toma
Liviu Mihaiu
Cornel Ivanciuc
Ioan T. Morar
Patrick Andre de Hillerin
Viorel Moţoc
Octav Mardale
Sorin Vulpe
Eugen Istodor

1998

Mircea Dinescu îi vinde acţiunile lui Sorin Ovidiu Vîntu. Preţul vehiculat: aproximativ 300.000 de dolari. Vânzarea se votează în Senatul Academiei Caţavencu. Rezultatul: egalitate. Eugen Istodor îşi reevaluează votul şi parte din revistă devine proprietatea lui Vîntu.

1999

Caţavencii răscumpără de la Sorin Ovidiu Vîntu (cu aceeaşi sumă) partea de 30% şi devin acţionari 100%.

2001-2002

Unul dintre fondatori, Patrick Andre de Hillerinm îşi vinde către colegi participaţia pe care o avea în firmă. Ulterior, Sorin Marin, fost acţionar la Rompetrol, cumpără 50% din revistă. Cealaltă jumătate se redistribuie între Caţavenci.

O parte din banii încasaţi de caţavenci se investeşte în dezvoltare. Caţavencu începe să lanseze şi alte tilturi.

2006

Sorin Ovidiu Vîntu preia Caţavencu, companie care între timp ajunsese la circa zece titluri, un post de radio şi o cifră de afaceri de aproximativ 12 milioane de euro. Printre acestea: Academia Caţavencu, Radio Guerrilla, Cotidianul, B 24 Fun.

A fost cea mai bună afacere pentru caţavenci, care au primit sute de mii de euro (între 500.000 şi 800.000 euro) fiecare.

Doar doi Caţavenci nu au fost de acord cu vânzarea: Liviu Mihaiu şi Mircea Toma. În următorii ani vor părăsi redacţia.

O parte mare din bani a fost investită în companie. Aproape jumătate din suma totală a tranzacţiei.

2010

Caţavencu mai are în portofoliu Academia Caţavencu şi Radio Guerrilla. Alte titluri s-au închis (cum ar fi Cotidianul), altele au fost vândute sau preluate de foştii manageri (Tabu, Aventuri la pescuit, Superbebe, 24 Fun).

Academia Caţavencu se scindează. Mircea Toma şi o parte din redacţia Academia Caţavencu pleacă şi lansează o nouă publicaţie: Kamikaze.

Caţavencu SA intră în insolvenţă.

2011

Instanţa pronunţă falimentul Caţavencu SA. Brandul Academia Caţavencu este scos la licitaţie. Participă Doru Buşcu şi Dan Grigore Adamescu, reprezentat de Sabina Fati. La prima licitaţie, este câştigat de Doru Buşcu, pentru 1,6 milioane de euro. Buşcu nu strânge banii, iar licitaţia se reia.

La a doua licitaţie apare un al doilea jucător surpriză – Orlando Nicoară, managerul Mediafax Group (deţinut de Adrian Sârbu). Câştigă Dan Grigore Adamescu, prin jurnalistul Claudiu Pădurean (cel înscris oficial la licitaţie).

Adamescu nu convinge echipa de la Academia Caţavencu. Echipa lui Doru Buşcu pleacă la Dinu Patriciu, pentru săptămânalul Caţavencii.

Denis Dinulescu este numit de Adamescu redactor şef al Academiei Caţavencu. Redactor şef adjunct este poetul Paul Vinicius.

29 iunie 2011

Trei reviste de satiră, cu trei editori diferiţi, apar pe piaţă: Academia Caţavencu, Kamikaze şi Caţavencii.

August 2012

După un an în care a funcţionat în grupul Adevărul Holding, Caţavencii s-au desprins de compania media al lui Patriciu, iar acţionari au devenit Doru Buşcu şi Mircea Dinescu.

Iunie 2014

Tensiuni interne la Academia Caţavencu. Revista de satiră deţinută de Medien Holding a intrat în vacanţă, după ce aproape toată redacţia şi-a încetat activitatea, pe 19 iunie 2014, pentru că nu şi-au primit salariile.

La vremea respectivă, redacţia – în conflict deschis cu administratorul Adrian Rus - a motivat că “nu este dispusă să scrie gratis, la comanda administratorului de trust, cu acordul portarului şi cu supervizarea femeii de serviciu”

A urmat o scindare în interiorul redacţiei: câţiva redactori au continuat activitatea şi s-au delimitat de ziariştii care au încetat lucrul din cauza neplăţii salariilor, numindu-I “rebeli fără pauză”.

La mijlocul lunii septembrie 2014, Academia Caţavencu a reapărut la tarabe, după trei luni de absenţă şi cu o nouă echipă editorială. Publicaţia devine bilunară.

Februarie 2017

Academia Caţavencu îşi încetează apariţia pe hârtie.

Istoria caţavencilor începe în urmă cu 20 de ani. Citiţi un interviu inedit cu fondatorul revistei, la linkurile de mai jos:

Citeşte şi:

Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro
viewscnt

Comentarii

  • Nu-i nimic, rezista revista Catavencii cu 17 cititori pe print si 2000 de unici pe site. Si cu salariile incasate de la TVR, i-a detasat Dragnea acolo, ca in economia de piata e greu cu 17 cititori pe print si 2000 online.
  • Nici macar Vantu nu a reusit sa faca atat rau ca Adamescu,. Cand ma gandesc ca ajunsese sa scrie Turcescu la Academia Catavencu ... ***.

Trimite un comentariu

sus