Skip to main content

INTERVIU. Lecția de istorie de pe YouTube. Povestea Istoria cu Virgil, sau și emisiunile pot face educație. Cu un standuper

 
INTERVIU. Lecția de istorie de pe YouTube. Povestea Istoria cu Virgil, sau și emisiunile pot face educație. Cu un standuper
Virgil Ciulin

FACEM ROMÂNIA BINE. Lecția de istorie vine de pe YouTube și ajunge pe TV. Pe "profesor" îl cheamă Virgil. Are (doar) 25 de ani, iar la începutul anului 2017 a început să țină lecții de istorie. Pe internet. Inițial, pentru publicul online.

Publicitate

A lansat vlogul Istoria cu Virgil, o serie de clipuri, în care povestește cu umor lecții esențiale din istoria României. De la Daci și Romani, la popoarele migratoare, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Revoluția de la 1821, mișcarea pașoptistă sau Marea Unire. 

„Istoria cu Virgil” este una dintre poveștile fericite, un proiect care a crescut pe YouTube și a ajuns pe TV. Anul acesta, în martie, proiectul lui Virgil Ciulin a ajuns "pe sticlă", la TVR 1. O pastilă săptămânală de istorie. Un proiect TV difuzat de TVR 1 în primăvară și care va continua din această toamnă cu un nou sezon.

„Îmi place ideea să rămână o arhivă cu istoria românilor în varianta video, cam asta a fost scopul”, a explicat Virgil Ciulin, creatorul vlogului, într-un interviu pentru Paginademedia.ro.

A vrut să le ofere oamenilor subiecte care să le dea de gândit. „ Apreciez când rămâi cu ceva de „rumegat” după ce urmărești o producție”, mărturisește vlogerul, un pasionat de istorie. Pasionat, dar nu licențiat în domeniu. Este absolvent al facultății de marketing de la ASE și pasionat de stand up comedy. 

Care a fost răspunsul la vlogul său? Până acum a ajuns la peste 12.000 de fani pe YouTube, are o emisiune la TV, iar fanii pasionați îi trimit cărți de istorie și chiar se oferă să-l ajute cu documentarea. Unii chiar susțin vlogul cu donații. 

„Am primit mesaje de felicitări, de la oameni care îmi spun că vor recomanda vlogul și la nepoți. Sau de la un tată care mi-a spus că fiică-sa de clasa a cincea și că e cea mai bună din clasă, datorită mie”, a povestit Virgil.

La festivalul Untold a fost oprit de un profesor de limba română care locuiește în Italia. „M-a felicitat pentru ceea ce fac și mi-a spus că vrea să le pună clipurile mele elevilor săi”, a povestit Virgil Ciulin.

Paginademedia.ro prezintă povestea Istoria cu Virgil în proiectul editorial FACEM ROMÂNIA BINE. Într-o perioadă în care aproape “se cântă prohodul” presei, ne propunem să căutăm - și să prezentăm, în acest proiect, nu “presa care a fost”, ci presa așa cum trebuie să fie făcută. Și cum (încă) se mai face. Poveștile unor proiecte media și ale unor oameni care își fac treaba cu respect pentru public și pentru meserie. Curat.
Un proiect editorial Paginademedia.ro susținut de MedLife.

Povestea Lecției de istorie, în continuare.

Înainte de interviul integral cu Virgil Ciulin, o scurtă "lecție de istorie"

VIDEO. Virgil explică Marea Unire

Citește și:

 
Pentru început, Cine este Virgil Ciulin?
 
Sunt Ciulin Virgil, 25 de ani, din Moara Domnească, Vaslui, de loc. Sunt în București, unde am venit cu facultatea, la ASE. Am făcut facultatea de marketing. Când am terminat facultatea nu prea știam ce să fac. Am fost la un internship la Flanco.
 
Și cum ai cunoscut zona de video?
 
De prin facultate. Am fost într-o organizație studențească, Business Organisation of Students (BOS), legată de ASE oarecum. Am intrat din primul an de facultate și am intrat într-un grup cu alți doi băieți, care porniseră un vlog, The Unlike Show.
 
Așa mi-am dat seama că îmi place și mie și am început să fac interviuri, să mergem la evenimente. Am început să învăț și editare, să butonez camera.
 
De la cine ai învățat?
 
YouTube-ul te învață.
 
În afară de vlogging cu ce te mai ocupi?
 
Am făcut până anul trecut comentarii sportive, freelancing, pentru un radio online care are outsourcing pentru site-uri de pariuri. Asta am făcut anul trecut, acum mă concentrez doar pe vlogging.
 
Se poate spune că acum trăiești doar din vlogging?
 
Din televiziune mai mult. Din Patreon, unde mă susțin oamenii cu donații, dar și din televiziune. Când am lansat vlogul, am ales acest sistem de donații. Dacă vrei să încurajezi crearea de conținut de tipul aceasta poți să donezi bani pe Patreon sau prin PayPal.
 
Și cam câți donatori ai?
 
Vreo 60 de oameni, câteva sute de dolari pe lună, acum. Au fost și mai sus, dar au scăzut după ce am apărut la televizor. Ce s-or fi gândit: s-a îmbogățit, dacă apare la televizor.  Și eu mă gândesc că poate ar fi alții care ar merita susținuți care sunt mai la început decât mine.
 
Cum ți-a venit ideea asta: un vlog de istorie?
 
Nu am așa bine definită în cap modul în care mi-a venit. Era prin 2012 când mi-a venit ideea să fac ceva despre video și istorie. Am fost cu Work and Travel în America, lucram pe camion, livram mâncare. Eu eram cel din dreapta șoferului, cel care încărca și descărca mărfuri, pe undeva prin Colorado.
 
Dacă făceam munca asta fizică, aveam mintea liberă și mă gândeam la tot felul de lucruri. Atunci mă gândeam să fac ceva despre istorie. Cred că mi-am dat seama că nu există așa ceva.
 
Apoi am dat și de canalul „Crash Course”, bucata făcută de John Green cu „World history”, care mi-a plăcut și de acolo am și împrumutat stilul de a prezenta.
 
Patru ani mai târziu am început proiectul. Când am ajuns la final de master, m-am gândit ce vreau să fac, ce îmi place și la ce mă pricep și cam la asta s-a ajuns. Am vrut să fie și ceva util.
 
Ai muncit mult la primul episod?
 
Da, am muncit cel mai mult în sensul că, nu neapărat pe partea de conținut, cât nu știam cum să le lipesc. Îmi făcusem textul, a fost ușor, dar apoi cadrele, setup-ul, aveam un loc mai înghesuit, filmat acasă.
 
Ce înseamnă, tehnic, Istoria cu Virgil?
 
Ca subiecte, la început, m-am uitat la cele mai importante personaje din istorie și am zis să vorbesc despre ele. Apoi am ajuns într-un punct în care se suprapuneau destul de multe evenimente și le-am luat mai mult pe perioade, pe bucăți temporale. Iar acum, când am un eveniment mai de amploare, acela este punctul central și după aceea fac documentare, din cărți și de pe internet.
 
Cât timp te documentezi?
 
De la trei zile, la o săptămână, două. Câteodată citesc mai mult, alteori știu mai mult. Uneori îmi vine să-mi dau cu părerea asupra unui eveniment, dar apoi îmi dau seama că nu sunt suficient de documentat și mă apuc din nou să citesc.
 
Faci singur filmările?
 
Mă mai ajută câteodată unul dintre băieții de la The Unlike Show, dar de obicei fac singur.
 
Și nu simți nevoia să-ți mărești echipa?
 
Dacă are timp să mă ajute cineva, când vreau să fac mai multe episoade, cer ajutorul, dar nu produc eu material atât de constant încât să țin pe cineva legat de mine.
 
Cât înseamnă ca timp de filmare un episod?
 
Vreo două ore jumătate, un episod de maximum 18 minute.
 
Și la editare?
 
Cam două zile. Montaj, căutat imagini care s-ar potrivi. Apoi pun grafica peste.
 
Când ai făcut acest vlog te-ai gândit ce vrei să lași în urma ta?
 
Îmi place ideea să rămână o arhiva cu istoria românilor în varianta video, cam asta a fost scopul.
 
Te-ai gândit la pasiunea ta sau că vrei să învețe publicul ceva?
 
M-am gândit la toate, am pornit de la mine, de la ce mă pricep, ce îmi place, ce sunt în stare să fac. Și nu am vrut să fac ceva doar pentru mine și întotdeauna am fost atras de chestiunile care dau de gândit, într-un fel. Asta urmăresc și eu să le ofer oamenilor. Apreciez când rămâi cu ceva de „rumegat” după ce urmărești o producție.
 
Au fost și oameni care ți-au spus, cine ești tu să mă înveți pe mine istorie?
 
Da, foarte mulți. Mereu online. Nu cred că ar fi la fel de vehemenți dacă ne-am întâlni față în față. Poate va veni unul și-mi va spune și față în față și îl voi aprecia cel mai mult.
 
Și ce le-ai răspunde?
 
Chestia cu care încep e că eu nu vreau să învăț pe nimeni nimic și nici nu spun că am dreptate, doar îmi dau cu părerea. Alții îmi spun că uneori sunt prea subiectiv, dar, este o părere, definiția unei păreri e că este subiectivă, e punctul meu de vedere pe un subiect.
 
Nici nu am energia și nici nu o să pot să schimb vreodată, să-l fac pe un om care știe deja că nu mă place să-l fac să mă urmărească.
 
Atunci când faci un clip video, cum îi prinzi pe cei tineri? Ai anumite tehnici, artificii?
 
Când am început, mă gândeam să fac ceva să-mi placă mie, la ce m-aș uita eu. M-am simțit întotdeauna un suflet bătrân, dovadă că dacă fac ce îmi place mie, publicul meu e de la vârsta mea în sus, cam 80% din public este de peste 25 de ani.
 
Ai și tineri care se uită în prag de Bacalaureat?
 
Da. Mereu primesc comentarii. Chiar și acum la examenul de istorie, tineri care mi-au spus că au luat nu știu ce notă, mi-au mulțumit că au trecut bacul. Am primit de la o fată un mesaj, o fată care a luat nota 10 și că era prima pe județul Cluj. Mi-am zis că sigur nu ai luat 10 datorită mie. Cu mine poți să iei maximum șapte.
 
Atunci când îți alegi subiectele ții cont de public, de perioada examenelor?
 
Nu fac asta. Deși mai veneau oameni la comentarii și-mi spuneau: hai, nu postezi și tu Comunismul până la Bac.
 
Când a început să fie vlogul tău remarcat?
 
Vlogul a crecut destul de constant. N-a fost un „peak”. Când a început  colaborarea cu TVR am mai primit ceva acoperire.
 
Ți-ai propus să ai mulți urmăritori, un public larg sau că vei rămâne în nișă?
 
Nu am plecat cu niciun scop așa precis. Doar m-am gândit că dacă pot să fac ceva bine vor veni și oameni care să se uite. Așa ca număr nu aveam niciun reper. Eu speram de exemplu ca după primul an, când am început, să am 10.00 – 20.000 de abonați. Și am ajuns la 5.000 după primul an de YouTube. Dar nu mi-a rămas același reper. Am văzut că merge bine și nu era atât de important numărul acela. Eu m-am bucurat că am public care e constant crescător.
Am avut în ultima vreme și clipuri mai populare cu subiecte mai recente, pe teme mai controversate care separă oamenii. Am avut despre Comunism. Lumea se uită. Despre Legionari, la fel.
 
Care a fost cel mai controversat episod pe care l-ai făcut?
 
Cred că la fiecare nouă săptămână cel mai recent a fost și cel mai discutat. Începând cu Primul Război, la Unire. Apoi Carol I, unde s-a discutat despre regalitate. Nici nu mai zic de Al Doilea Război Mondial, cu Generalul Antonescu. La Mișcarea Legionară au fost foarte vehemenți oamenii în general.
 
Dar comentatorii cum sunt?
 
Cei mai mulți, oameni care sunt moderați, cred că nu comentează. Din cei care comentează, ori sunt de părerea mea și îmi iau apărarea, mai sunt și unii care par mult mai informați decât mine și care  vin cu completări în comentarii de câte 10 rânduri, dar mai sunt și cei care abia așteaptă să se certe cu oricine.
 
Ca expertiză, îmi dau seama că unii comentatori sunt informați și citți, dar sunt și alții care sunt foarte fixați pe ceea ce vor ei să creadă.
 
Feedback ai mai primit și din altă parte în afară de comentarii, mesaje, e-mailuri?
 
Am mai primit niște emailuri. Am primit de la un băiat din America sau Canada, un mesaj lung, care îmi spunea că mi-a trimis niște cărți. Am mai primit mesaje de la oameni care se ofereau să mă ajute cu documentarea. Dar am refuzat, mi-am dat seama că cel mai confortabil mi se pare să lucrez singur.
 
Și pe pagina de Facebook primesc numeroase mai ales după ce se difuzează un episod la TVR. Mesaje de felicitări, de la oameni care îmi spun că vor recomanda vlogul și la nepoți. Sau de la un tată care mi-a spus că fiică-sa de clasa a cincea și că e cea mai bună din clasă, datorită mie.
 
Și acum, la Untold, m-a oprit un băiat pe stradă, mi-a spus că e profesor de limba română în Italia, m-a felicitat pentru ceea ce fac și mi-a spus că vrea să le pună clipurile mele elevilor săi.
 
Apropo de subiectele tale și istoria are subiecte contradictorii. Ce le spui celor care îți spun: nu e adevărat ce spui tu.
 
Spun de fiecare dată că asta este părerea pe care mi-am format-o, din ce am citit. Din nou, nu știu, poate să fie cum zici tu, doar că mi se pare că este cum zic eu. Și au am citit o mulțime de cărți scrise de oameni, cărți scrise la rândul lor pe baza unor notițe ale unor oameni care au trecut acum sute de ani.
 
Sunt persoane care îi consideră pe vlogeri superficiali, tineri care se filmează făcând nimic. Te-ai lovit și tu de asta?
 
Eu, nu. Mi se pare că părerea asta s-a format și pentru că avea pe baza a ce să se formeze. Cam asta era vlogging-ul până nu demult. Și cei care făceau asta mai demult au început să se orienteze, să facă lucruri mai de substanță. Au mai văzut ce se face și în alte părți și ce ar putea să facă și ei să contribuie într-un fel la societate. Pe mine nu m-a luat nimeni.
 
Așa mi se pare că sunt oameni destul de fairplay, dacă văd că muncești, nu contează, cel puțin la publicul meu, pe ce canal mă văd, dacă pe online sau pe TV. Nu m-au luat mai în serios dacă am trecut la TV.
 
Atunci când ai decis să mergi către vlogging, cum de nu ai luat de atunci în considerare o emisiune TV?
 
Atunci când am început cu vlogging-ul nici nu mi-a trecut asta prin cap. pasul natural a fost să fac ceea ce îmi era mai la îndemână. Colaborarea de acum cu televiziune a venit tot din partea lor.
 
Cum a venit colaborarea?
 
Mi-a scris pe Facebook Eduard Dârvariu, dacă vreau să facem o colaborare și mi-a lăsat numărul de telefon. Mi-a spus că pot să fac exact ce fac pe YouTube numai să filmez la ei. Filmez la TVR și apoi ei montează, iar apoi îmi trimit materialul brut, iar eu adaug imagini, grafică, iar apoi trimit înapoi. 
 
Experiența TVR te duce la alt public, care se uită doar la TV.
 
Vei mai continua colaborarea cu TVR?
 
Acum sunt în vacanță, dar vom începe un nou sezon nou prin octombrie. Va fi același format, tot săptămânal.
În sezonul următor, am stat puțin să mă gândesc.
 
Mi-am ales niște nume mai atipice, nu neapărat primii la care te duci. Personalități ceva mai recente și mai trecute cu vedere. Corneliu Zelea Codreanu.
 
Cum vezi tu dezvoltându-se proiectul acesta?
 
Momentan, am cel de-al doilea sezon la TVR. Pentru canalul de YouTube aș vrea să termin seria începută.
 
Pe mai departe, pe lângă asta, cred că cel mai mult îmi place să fac stand up comedy. M-am apucat din toamnă. Pe asta aș vrea să fac mai mult. Mi-ar plăcea să mă pot concentra pe asta.
 
Dar la Istoria cu Virgil, te-ai gândit să-l declini și în altfel de proiecte?
 
Mi s-a propus de la o editură, acum ceva timp, să facem o carte pornind de la materialul pe care l-am avut în vloguri și i-am spus că mi-ar plăcea să o văd în print. Ca să fie diferită, mi-ar plăci să existe și niște ilustrații faine. Cam aici am rămas cu discuția.
 
Am o prietenă care face ilustrație și a rămas să-i spun ei ce am în minte și să le pună într-un format, să vedem cum ar ieși. Aș vrea să fac și asta. În rest, video. Mai departe eu mai voiam să fac, o altă idee a mea, un fel de vlog în care să merg prin orașele României și să prezint istoria locului, să vorbesc cu oamenii locului. Să fie un fel de Travel Channel, dar cu mai multă istorie. Un fel de Flyer video al orașului.
 
Legat de monetizare. De ce doar calea donațiilor și nu și prin YouTube?
 
La  view-uri puțin nici nu conta aproape cât monetizam acolo și mai sâcâiam oamenii cu ad-uri. Dacă ai niște sute de mii de afișări, e altceva. Asta mi s-a părut și cel mai confortabil la cei care se uită. Să fie doar cu bani, nu cred că s-ar mai uita. Acum mi se pare că am suficienți bani, nu ar face diferența pentru mine încât să pun ad-uri.
 
De la clienți publicitari?
 
Am avut câteva contacte. Întrebări din astea legat de fee-uri sau mi-au prezentat brief-ul și apoi n-am mai ajuns să facem.

Proiectul editorial Paginademedia.ro Facem România bine este susținut de Medlife


MedLife - am inceput cu un juramant, continuam cu un angajament.

De mai bine de 20 de ani investim in oameni si in tehnologie medicala. Crestem odata cu noile generatii de doctori pentru a atinge cel mai inalt nivel de performanta in actul medical.

Sanatatea este profesia si pasiunea noastra si vrem sa imbunatatim calitatea vietii fiecarui pacient, cu grija, cu atentie si oferind intotdeauna cele mai bune optiuni de tratament.

Am devenit cel mai mare operator privat de servicii medicale* investind constant in oameni si in tehnologie. Si nu ne oprim aici. Pentru ca la MedLife ne-am luat angajamentul sa facem Romania bine.

*conform cifrei de afaceri

Citește și:

 

Autor: Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro

Comentarii

  • Foarte buna emisiunea, un stil aparte, nemaivazut la alte emisiuni.
    Bineinteles ca nu place la toata lumea iar de cerut scuze unor seniori, usor cu pianul.
    Virgil si Banciu sunt in topul meu personal.
  • Îi transmit direct, cu nume și pronume, lui Virgil următoarele: cum explică textul din episodul ”Horea Cloșca și Crișan”, dispărut de pe pe Youtube de altfel: ” ...lui Horea și Cloșca le sunt trosnite oasele pe roată și mor în chinuri. Păi dacă au făcut pe deștepții și nu și-au văzut de treabă!?” Cer expolicații și chiar scuze de la autorul Virgil. Jurnalist Tv senior, Cornel Mihalache, TVR
  • O initiativa buna! Din pacate prezentatorul nu are si carisma lui John Green, ca in rest a imprumutat cam totul de la Crash Course, de la grafica pana la decor :))
    Vorbeste pe alocuri prea repede iar modul in care ambaleaza ideile in cuvinte nu e asa usor de urmarit. Mai e de lucru... eu personal nu pot sa urmaresc emisiunea in forma ei actuala.
    Iar faptul ca o televiziune e implicata si accepta un program de calitate indoielnica precum acesta ar fi surprinzator, daca nu ar fi vorba de TVR :))

Trimite un comentariu