DECIZIE. Instanţa vrea ştergerea unor articole bazate pe mailurile fostului şef SRI, sparte de hackerul Guccifer

Tribunalul Bucureşti a decis ştergerea a patru articole de pe site-urile romaniacurata.ro şi riscograma.ro (blogul jurnalistului Lucian Davidescu) articole care aveau la bază corespondenţa lui George Maior.

Contul de e-mail personal al lui Maior, fost şef al SRI, a fost spart acum patru ani de hackerul Guccifer, iar informaţiile au ajuns pe internet.

Riscograma, prin jurnalistul Lucian Davidescu, a publicat în 2014 un articol bazat pe corespondeţa lui Maior, despre presupuse practici dubioase ale companiei Teamnet, controlată de Sebastian Ghiţă. „Dezvăluirile lui Guccifer: Şeful SRI ştia de patru ani că firma lui Ghiţă „a pus la punct un sistem diabolic, bazat pe şpăgi”, era titlul primului articol.

Subiectul principal al articolului era despre un mesaj trimis lui Maior de Nelu Neacşu în care spunea, printre altele: „Au pus la punct un sistem diabolic de lucru in Romania si mai nou in Moldova (…) Cert este ca cei de la Teamnet doresc sa aplice acelasi sistem bazat pe spagi din Romania si la Comisia Europeana.”

Articolul continuă cu fragmente de discuţii pe e-mail care aveau la semnătură pe Mircea Cotoroş, despre care se spune în articol că era la conducerea RSC şi Asesoft.

Dezvăluirea a fost preluată apoi de România Curată.

Câteva zile mai târziu, Riscograma publica un al doilea text - „Apăraţi-l pe Nelu Neacşu” - ce conţinea un mesaj de la Nelu Neacşu, cel care i-ar fi trimis informări de la Bruxelles lui George Maior. Neacşu dezminţea e-mailul trimis lui Maior. Acelaşi articol conţinea şi mesaje ale lui Mircea Cotoroş în care îi cerea jurnalistului Lucian Davidescu să şteargă articolul.

Vara trecută, la aproape patru ani de la articolele publicate de Riscograma, Mircea Cotoroş a acţionat în judecată Romania Curată, Riscograma şi pe Lucian Davidescu, cerând ştergerea articolelor şi daune de 100.000 de euro.

A obţinut ştergerea articolelor şi daune de 10.000 de euro. Decizia nu este însă definitivă.

„Mergem în apel şi recurs dacă e nevoie, articolele stau acolo până la o sentinţă definitivă şi vor fi puse la loc dacă e cazul după decizia CEDO”, a anunţat jurnalistul Lucian Davidescu, cel care a şi povestit subiectul pe larg despre subiect şi pe pagina sa de Facebook.

Cele patru articole:

• „Dezvăluirile lui Guccifer: Şeful SRI ştia de patru ani că firma lui Ghiţă «a pus la punct un sistem diabolic, bazat pe şpăgi » ”, din 25 ianuarie 2014, de pe site-ul riscograma.ro
• „Apăraţi-l pe Nelu Neacşu”, din 28 ianuarie 2014, de pe riscograma.ro.
• „Ar trebui investigate contractele firmelor lui Sebastian Ghiţă?”, apărut în 27 ianuarie 2014 pe romanicurata.ro
• „Asocieri mai mult şi mai puţin secrete. Cine a protejat firmele lui Ghiţă şi Vlădescu în afacerile lor cu softurile pentru spitale? (II)”, din 25 iunie 2015, de pe romaniacurata.ro.

„Din ce ştiu, este fără precedent ca articole de presă să fie suprimate complet prin decizie judecătorească. Şi, după cum am arătat în concluziile depuse, neconstituţional: Art. 30 alin(2) - „Cenzura de orice fel este interzisă”. Deci un litigiu se poate teoretic solda cu orice - dezminţiri, scuze, despăgubiri, puşcărie, amendă, bătaie, orice, dar retragerea nu!”, s-a apărat jurnalistul.

Povestea cazului, spusă de jurnalistul Lucian Davidescu:

„Povestea pe scurt: în 2014 sunt făcute publice e-mailurile din conturile sparte de Marcel Lehel Lazăr / Guccifer. Într-unul dintre apare un mesaj de la Nelu Neacşu, un român din Belgia, despre cum Sebastian Ghiţă ar fi încercat să creeze o reţea de dat şpagă direct la Bruxelles. Ataşată, o corespondenţă iniţiată de Mircea Cotoroş către colaboratorii săi, în care omul se plânge că a fost „trimis la cules mure” şi le cere colaboratorilor „să-şi întindă antenele”.

Am publicat corespondenţa pe Riscograma, sub titlul «Dezvăluirile lui Guccifer: Şeful SRI ştia de patru ani că firma lui Ghiţă „a pus la punct un sistem diabolic, bazat pe şpăgi”», cu o introducere care nici măcar nu menţiona numele lui Cotoroş.

A doua zi, Nelu Neacşu îşi asumă corespondenţa pe Facebook şi LinkedIn.

A treia zi, primesc aproape simultan de la Necşu şi Cotoroş câte o scrisoare în care primul ataşează o declaraţie notarială cum că de fapt nu el a spus ce a ajuns la George Maior iar celălalt - care ştie deja de declaraţie - îmi cere să „retrag” articolul.

I-am explicat omului că e vorba de o corespondenţă disponibilă liber pe internet, că astfel de informaţii prezintă un interes public care excede cu mult persoana lui şi nu pot fi pur şi simplu şterse, că dacă are precizări de făcut sau vreun drept la replică de dat i le public cu dragă inimă. A refuzat.
Am publicat cel de-al doilea articol - „Apăraţi-l pe Nelu Neacşu” - în care am prezentat situaţia. Denunţătorul o fi dezminţit, o avea motivele lui, dar corespondenţa tot acolo este!

Aproape doi ani mai târziu m-am întâlnit cu Cotoros şi mi-a cerut iar să şterg articolul, după ce s-a plâns că din cauza articolului nu poate să ajungă secretar de stat. L-am refuzat politicos şi l-am îndreptat către Google să-şi ceară dreptul de-a fi uitat (o procedură care ascunde articolul din rezultatele căutărilor pentru numele lui - că asta era problema individului - dar îl lasă acolo atunci când cineva îi caută pe George Maior şi Sebastian Ghiţă). S-a supărat iar.

Vara trecută - la mai mult de trei ani cât este chiar şi termenul de prescripţie, dar instanţa a respins şi excepţia asta - Cotoroş mă dă în judecată, pe mine şi pe România Curată, şi cere ştergerea a patru articole - cele două iniţiale de pe Riscograma şi alte două de pe România Curată care fac doar referire la primele.

Părea un proces stupid, mai degrabă o şicană. Cu o cerere neuzuală şi neconstituţională, ieşit din termenul de prescripţie, cu despăgubiri de 100.000 de mii de euro puse mai degrabă „la intimidare” şi cu doi martori - unul Nelu Neacşu care nu recunoaşte ce i-ar fi spus lui George Maior într-un e-mail privat iar celălalt un coleg recent de MBA de-al lui Cotoroş.
Nu în ultimul rând, pentru că însăşi miza e bizară. Dacă chiar voia să fie uitat episodul, fix un proces public nu-i trebuia pentru asta, fie el şi câştigat.

Ieri, instanţa i-a încuviinţat cererea: articolele despre corespondenţa primită de George Maior legată de Sebastian Ghiţă trebuie să dispară”.