Skip to main content

NOU raport despre fake news România. Cum se sparge prin fake-news încrederea în vaccinare?

 
Foto: Shutterstock
Foto: Shutterstock

STOP CORONAVIRUS DISINFORMATION. Pe ce "pedalează" campaniile de Fake-News ca să slăbească încrederea românilor în vaccin? Ce efect are avalanşa de dezinformări? De ce e atât de răspândit fenomenul?

Publicitate

"Elementul central inclusiv al naraţiunilor antivaccinare în această perioadă este tripleta teama de efecte secundare/ ideea că vaccinul e obţinut prea repede/ lipsa de încredere în eficacitatea lui, potenţată şi de episodul Astra-Zeneca din primăvară.”  Este una dintre concluziille Stop Coronavirus Disinformation - raport de cercetare despre ştirile de tip fake news şi efectul acestora în România.

Raportul de cercetare a fost lansat de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu" (ISPRI), în cooperare cu Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii.

Ce mai spune raportul?

Că mare parte a românilor - aproape două treimi - pretind că au identificat ştiri false despre coronavirus în această perioadă în fiecare săptămână sau chiar mai des.

Interesant este şi mesajul pe care campaniile de dezinformare le propagă: 

 „Focusul campaniilor de dezinformare se mută de la contestarea virusului, a măsurilor luate de autorităţi şi de la presupuse tratamente alternative care rezolvă noua gripă, la contestarea vaccinării anti-COVID. Acest flux de informaţie are un impact destul de bun din moment ce refuzul şi ezitarea în faţa vaccinării anti-COVID cuprind segmente mai mari de populaţie decât cele atinse de refuzul şi ezitarea în faţa vaccinării în general.”

Şi, „în loc să se extindă la vaccinul antiCOVID o relativă încredere pe care românii o aveau înainte de pandemie în vaccinare, s-a extins teama de efectele secundare ale vaccinului antiCOVID în percepţia vaccinării în general, sperăm, pe un termen relativ scurt.”

„Fake News-ul îşi face loc pentru că sursele oficiale sunt greoaie”

Câteva idei din raport:

- „Publicul din România este sensibil mai optimist decât cel general european privind timpul necesar pentru revenirea economică post-pandemie.”

- „Nu doar fake news-ul deformează modul în care publicul percepe realitatea. Fake news-ul îşi face loc şi pentru că sursele oficiale de informaţie sunt greoaie, inaccesibile, nu răspund aşteptărilor dar, mai ales, nu prezintă destulă încredere.”

- „Fake news-ul apare pe un deficit cronic de încredere în sursele sau în versiunea oficială a ştirilor, indiferent cât de raţională ar fi aceasta.”

- „Publicul are propria evaluare asupra frecvenţei ştirilor false: 68% dintre români pretind că au identificat ştiri false despre coronavirus în această perioadă în fiecare săptămână sau chiar mai des.”

- „Deşi virusul a adus nu doar boala, ci şi restricţii nemaiîntâlnite de generaţii, acest lucru nu a crescut neapărat apetitul publicului faţă de vaccinare.”

- „Focusul campaniilor de dezinformare se mută de la contestarea virusului, a măsurilor luate de autorităţi şi de la presupuse tratamente alternative care rezolvă noua gripă, la contestarea vaccinării anti-COVID. Acest flux de informaţie are un impact destul de bun din moment ce refuzul şi ezitarea în faţa vaccinării anti-COVID cuprind segmente mai mari de populaţie decât cele atinse de refuzul şi ezitarea în faţa vaccinării în general.”

- „În loc să se extindă la vaccinul antiCOVID o relativă încredere pe care românii o aveau înainte de pandemie în vaccinare, s-a extins teama de efectele secundare ale vaccinului antiCOVID în percepţia vaccinării în general, sperăm, pe un termen relativ scurt.”

- „Elementul central inclusiv al naraţiunilor antivaccinare în această perioadă este tripleta teama de efecte secundare/ ideea că vaccinul e obţinut prea repede/ lipsa de încredere în eficacitatea lui, potenţată şi de episodul Astra-Zeneca din primăvară.”

Alte concluzii ale raportului:

- „Nu suntem direct victimele războiului informaţional promovat de state concurente ale Occidentului, ci indirect, filtrat prin ocaziile în care propriile noastre instituţii nu reuşesc să îşi menţină credibilitatea. Desigur, este mai uşor să decredibilizezi decât să rămâi credibil dar, până la urmă, de aceea există comunicare strategică.”

- „Deşi nu a avut o naraţiune specifică, unitară şi coerentă pe durata acestei pandemii (cel puţin până la acest moment), şi deşi a fost ţintă a unor mesaje strategice de decredibilizare, UE rămâne un actor perceput pozitiv de către publicul din România în contextul acestei crize.”

- „Raportul a demonstrat că naraţiunile de sănătate publică forjate de China în pandemia de coronavirus au avut menirea de a vinde atât pe plan intern cât şi pe plan internaţional „excepţionalismul medical” al Chinei. În spatele acestui „excepţionalism medical” se află modelul politic promovat de China, respectiv, modernizare fără democratizare.”

- „Raportul a demonstrat că Beijingul a recurs la practici inclusive – o propagandă relativ benignă – pentru a-şi promova excepţionalismul medical şi, concomitent, pe cel politic.”

Raportul „STOP CORONAVIRUS DISINFORMATION” oferă detalii despre campaniile de dezinformare legate de pandemia de COVID-19 şi modul în care au fost percepute de public.

Acest raport s-a lansat cu ocazia unui eveniment desfăşurat la Casa Oamenilor de Ştiinţă din Bucureşti. Evenimentul a fost moderat de jurnalistul Lucian Mîndruţă, iar dezbaterea a fost susţinută de:

  • Sandeep Paul, Press attache Ambasada Statelor Unite ale Americii în România
  • Prof. Univ. Dr. Alina Bârgăoanu, Expert în cadrul grupului la nivel înalt pentru combaterea ştirilor false al Comisiei Europene şi decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA
  • Col. dr. Valeriu Gheorghiţă, coordonator al Campaniei Naţionale de Vaccinare
  • Prof. Univ. Dr. Dan Dungaciu, Director ISPRI
  • Conf. Univ. Darie Cristea, ISPRI, Director CCSL din cadrul LARICS (Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică)
  • Dr. Lucian Dumitrescu, cercetător ISPRI, coordonator LARICS

În total, raportul este structurat în cinci părţi şi are 53 de pagini.

Capitolele sunt următoarele:

Partea I: Informare şi coronavirus în era fake news. O analiză sociologică cantitativă şi calitativă

Partea a II-a: Cum comunicăm, cum răspundem şi cum combatem ştirile false

Partea a III-a: Naraţiunile de sănătate publică ale Ferderaţiei Ruse şi ale Chinei sunt parte a marii strategii a celor două state în confruntarea cu Occidentul. Manufacturarea rezilienţei sistemice a Federaţiei Ruse şi a Chinei în pandemia de coronavirus

Partea a IV-a: Cum înţelegem propaganda Chinei şi Rusiei în pandemia de coronavirus? Un cadru conceptual mai amplu

Partea a V-a:Cum înţelegem, cum procedăm, cum aplicăm ce am învăţat apropo de naraţiunile strategice ale Chine şi Federaţiei Ruse

Raportul INTEGRAL se poate CITI AICI

Autor: Daniel Samoilă daniel.samoilapaginademedia.ro
viewscnt

Trimite un comentariu

sus